“Nu înţeleg de ce rezervele minime sunt la acest nivel ridicat. Mi-aş dori ca rezervele minime la pasivele în lei să se situeze la nivelul din zona euro, de 2%. De asemenea, cred că există potenţial pentru reducerea dobânzilor la împrumuturi”, a spus
Rekkers în cadrul unui seminar axat pe creditare. Bancherul a adăugat că 65% din creditele acordate de Banca Transilvania sunt în lei.
Declaraţia lui Rekkers vine după ce economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, a vorbit despre o înclinaţie mai mare a băncilor, dar şi a clienţilor către împrumuturile în valută. Prin marjele prea mari pentru creditul în lei, “băncile omoară găina care ar putea să le aducă ouă de aur. Ele sunt concentrate pe creditarea în lei a sectorului guvernamental (...), din moment ce băncile pot investi fără risc în titluri de stat în moneda naţională şi nu mai trebuie să-şi asume riscul cu clienţii privaţi”, a spus Lazea.
Marje prea mari la creditele în lei
Economistul-şef al BNR a declarat că marja pentru creditele noi în lei pentru populaţie, exprimată ca diferenţă între dobânzile la împrumuturi şi cele la depozite, a crescut 7,3% în august 2009, de la 2,4% în decembrie 2008.
În schimb, marja între creditele şi depozitele noi în euro pentru gospodării a avansat la 4,1% în august 2009, de la 1,7% în decembrie 2008.
Lazea spune că băncile încearcă, prin aceste marje foarte mari, “să acopere pierderi pentru creditele date în trecut”.
“Băncile trebuie să-şi asume greşelile, chiar dacă acest lucru înseamnă scăderea profitului, nu să penalizeze clienţii în prezent. O marjă de 7,3% nu se justifică sub nicio formă”, a declarat Lazea.
Economistul-şef al BNR a arătat că evoluţia finanţării în lei este pusă în evidenţă şi de raportul între creditele şi depozitele în lei, care a scăzut în septembrie 2009 la 0,8, de la 0,85 în decembrie 2008. Raportul între credite şi depozite, în total, a coborât la 1,23 în septembrie 2009, faţă de un nivel de 1,31 în decembrie 2008, a adăugat Lazea.
“Fără îndoială că este loc pentru reducerea dobânzilor, însă dacă ne referim la creditele în lei, cred că principalul impediment aici este nivelul scăzut al cererii solvabile. În piaţă există în acest moment resurse de creditare. Nu putem vorbi despre o lipsă de lichidităţi pe partea de monedă naţională. Iar dobânzile la creditele în euro sunt mai reduse, pentru că şi inflaţia din zona euro este scăzută”, a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank România.
Datele BNR arată că volumul creditelor în lei acordate populaţiei a scăzut cu 3,9% în septembrie 2008-septembrie 2009, până la 39,4 miliarde de lei. Faţă de august 2009, scăderea pe acest segment a fost de 0,1%. Pe segmentul pentru populaţie, creditarea în valută a scăzut cu 0,1% în septembrie faţă de august, la 60 miliarde de lei.
