Relansarea economiei americane este prioritatea lui Obama după învestire

Niciun alt punct de pe agenda lui Barack Obama pentru primele 100 de zile la Casa Albă nu este mai important decât relansarea economiei, afectată de criza financiară. Obama şi consilierii săi s-au întâlnit cu congresmenii pentru a discuta un pachet de stimulare a economiei în valoare de 825 de miliarde de dolari şi o cerere de deblocare a altor 350 de miliarde de dolari din planul de salvare adoptat deja.

Una dintre provocările cu care se va confrunta noul preşedinte este recesiunea economică. Economia americană a intrat în recesiune în decembrie 2007, iar această perioadă de 12 luni este deja cea mai lungă de la începutul anilor '80 până în prezent. Dacă va dura 16 luni, va fi cea mai lungă după Marea Depresiune.

În ultimele 4 luni, angajatorii au desfiinţat 1,9 milioane de locuri de muncă, iar pe tot parcursul anului 2008, 2,6 milioane de persoane şi-au pierdut slujbele, un record după 1945. Rata şomajului a crescut şi ea de 6,8% în noiembrie, la 7,2% în decembrie. Obama a avertizat deja că această rată ar putea depăşi 10% în lunile care urmează, însă economiştii susţin că nu se va ajunge la nivelul din timpul Marii Crize, când un sfert dintre americani erau şomeri.

Pe de altă parte, congresmenii se tem că piaţa imobiliară, aflată în centrul problemelor economice, ar putea scădea şi mai mult. În aceste condiţii, Obama colaborează cu Congresul democrat, pentru a pune la punct un pachet de măsuri evaluat la peste 775 de miliarde de dolari, care ar putea fi aprobat la mijlocul lunii februarie.

Planul de relansare a economiei include finanţarea unor lucrări publice, precum construcţia de drumuri şi şcoli noi, dar şi stimulente pentru a promova eficienţa energetică. De asemenea, proiectul prevede reducerea impozitelor, dar senatorii democraţi i-au sugerat să renunţe la acordarea de facilităţi fiscale companiilor care angajează şomeri.

Echipa de tranziţie a lui Obama a reuşit să convingă Senatul să deblocheze şi cea de a doua jumătate a unui plan de salvare de 700 de miliarde de dolari. Aceste măsuri nu sunt populare în rândul congresmenilor, care consideră că societăţile financiare au primit prea mult, cu prea puţine condiţii. Mulţi ar prefera ca mai mulţi bani să meargă către proprietarii de locuinţe care întâmpină dificultăţi în achitarea ratelor. Obama împărtăşeşte acest punct de vedere şi şi-a luat angajamentul să restructureze planul.

Pe termen lung, viitorul preşedinte a promis că va înăspri reglementările de pe Wall Street. Din punctul său de vedere, lipsa unei monitorizări corespunzătoare este principala cauză a crizei.