Dezacordurile in privinta politicilor din diverse domenii si relatiile nu tocmai armonioase dintre cei doi lideri ridica intrebarea daca cele doua tari pot sustine o alianta care sa asigure succesul presedintiei franceze a UE, in a doua jumatate a acestui an.
Ziua franco-germana a fost lansata acum cinci ani, cand fostul presedinte Jacques Chirac si fostul cancelar Gerhard Schroder au facut front comun impotriva invadarii Irakului sub conducerea SUA si au reinnoit cooperarea franco-germana, prin infiintarea de noi foruri si structuri.
Totusi, aniversarea de anul acesta simbolizeaza o racire a relatiilor bilaterale. Presedintele francez, Nicolas Sarkozy, si cancelarul german, Angela Merkel, au personalitati foarte diferite, iar cei doi lideri au opinii contradictorii asupra politicii externe si europene. Desi ambii tin la protocolul traditional al legaturilor apropiate, intre ei nu exista acea prietenie ca intre Francois Mitterrand si Helmut Kohl sau acel acord pragmatic dintre Chirac si Schroder.
Intr-un fel, acest lucru este o surpriza, avand in vedere ca cei doi s-au cunoscut si respectat reciproc timp de mai multi ani. Ambii sunt pragmatici, dornici sa imbunatateasca relatiile transatlantice, au o parere mult mai buna despre SUA decat predecesorii lor si sunt sceptici cu privire la aderarea Turciei la UE.
Totusi, diferenta dintre stilurile lor - Sarkozy este omul momentului si cauta lumina reflectoarelor, in timp ce Merkel gandeste pe termen lung si este mai rezervata - da senzatia ca cei doi lideri se lupta pentru suprematie in Europa. Legaturile emotionale dintre ei par sa scada tot mai mult.
Sarkozy a dat dovada de tendinte nationaliste si pare in favoarea coordonarii politicilor europene de catre statele mari (Franta, Marea Britanie, Spania, Germania, Italia si Polonia) si nu, ca in trecut, doar de tandemul franco-german sau prin multilateralism institutional.
De la venirea lui Sarkozy la putere, Berlinul si Parisul au avut controverse in mai multe chestiuni, inclusiv uniunea monetara si rolul Bancii Centrale Europene, politica UE pentru zona Mediteranei, politicile pentru mediu, cum ar fi energia regenerabila si normele de poluare pentru masini, strate
gia comuna de energie a UE si viitorul Politicii Europene de Aparare si Securitate si relatiile cu NATO.
Testul real al relatiilor franco-germane pe termen lung va fi presedintia franceza a UE, in cea de-a doua jumatate a lui 2008, cand cooperarea stransa va fi esentiala. Exista cateva motive de optimism. De cand alegatorii francezi si olandezi au respins Constitutia europeana, in 2005, prin referendum, Berlinul si Parisul au colaborat pentru a face fata consecintelor. Au reusit sa treaca peste diferentele de opinie asupra modului in care poate fi salvata constitutia si asupra a cum se poate trai cu compromisul de la Lisabona. Ambele guverne isi vor coordona eforturile pentru a asigura ratificarea noului Tratat European inainte de alegerile din 2009. In plus, in ciuda lipsei unor relatii stranse intre Sarkozy si Merkel, relatiile franco-germane sunt influentate de institutionalizarea elitelor si a strategilor.
Ultimele valuri de extindere a UE au schimbat dinamica politica. Batranul cuplu franco-german si-a pierdut rolul central, astfel incat UE a devenit mai putin franceza sau germana decat in trecut. Totusi, dorinta ambelor tari de a-si exercita suprematia ramane puternica. Atat Merkel, cat si Sarkozy vor sa fie lideri, atat fiecare in parte, cat si impreuna. De altfel, ei au confirmat traditiile istorice. Prima vizita in strainatate a lui Sarkozy, ca presedinte, a fost la Berlin. Cancelarul Merkel a facut prima vizita oficiala la Paris. In ciuda schimbarilor, elementele structurale ale axei franco-germane raman puternice. Un parteneriat strans, o cooperare pragmatica si orientata spre rezultate, si nu retorica istorica, raman vitale si in viitor - chiar daca vor avea suisuri si coborasuri, ca si in trecut.
Germania si Franta impartasesc un anumit simt al responsabilitatii pentru proiectul european, si ambele tari au dovedit ca pot gasi solutii pentru problemele comune europene, in ciuda tensiunilor evidente la nivel personal. Totusi, multe depind de presedintia franceza a UE, care va fi un test pentru cooperarea franco-germana. Daca relatiie se deterioreaza anul acesta, vor exista consecinte importante, pe termen lung.
Divergente
Presedintele francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel au personalitati foarte diferite, iar cei doi lideri au opinii contradictorii asupra politicii externe si europene, a uniunii monetare si asupra rolului Bancii Centrale Europene
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
