”Acest raport arată că renunțarea la tehnologia de tratament a semințelor cu neonicotinoide ar prejudicia și afecta grav pe termen lung producţia alimentară a Europei. Pentru prima dată, am reuşit să cuantificăm valoarea socio-economică şi de mediu a acestei tehnologii inovative şi am descoperit că, în lipsa ei, recoltele ar fi semnificativ mai scăzute, iar marjele de profit ale principalilor cultivatori ar fi diminuate, în unele cazuri ireversibil”, afirmă unul dintre autorii raportului, Steffen Noleppa din cadrul Agripol.
La rândul său, autorul studiului care a stat la baza raportului, Thomas Hahn, din cadrul a-connect, remarcă: ”Fără neonicotinoide, mulţi cultivatori de porumb din România nu ar putea genera veniturile necesare pentru modernizarea sectorului şi menţinerea unor niveluri ridicate de investiţii”. Tot el adaugă că, ”raportat la bogăţia totală a țării, România ar fi afectată foarte puternic dacă s-ar pierde tehnologia bazată pe neonicotinoide”. În România, pierderea tehnologiei de tratament a semințelor cu neonicotinoide ar putea eroda aproape în totalitate profitabilitatea întreprinderilor mijlocii ale cultivatorilor de porumb.
Pe întreg teritoriul al Uniunii Europene, în decursul a cinci ani, estimăm că daunele economice ar putea ajunge la 17 miliarde de euro, punând în pericol 50.000 de locuri de muncă, majoritatea în Europa de Est. Totodată, efectul ar fi unul de domino: ar fi afectate nu doar industrii precum producţia de seminţe, ci şi producătorii și procesatorii de alimente din aval, ceea ce implicit ar duce și la scumpirea mărfurilor.
Principalele puncte evidențiate în studiul efectuat de Humboldt Forum privind tratamentul semințelor cu neonicotinoide în România
- Valoarea anuală adusă economiei României prin tehnologia tratamentului semințelor cu neonicotinoide se ridică la 414 milioane de euro;
- Până la 25.000 de locuri de muncă sunt create în România datorită folosirii tehnologiei tratamentului semințelor cu neonicotinoide şi peste 320.000 de locuri de muncă cu normă întreagă ar fi afectate prin pierderea veniturilor dacă această tehnologie s-ar pierde;
- Niciun alt stat membru al UE nu ar fi atât de sever afectat ca România în ceea ce privește forţa de muncă;
- Fermele mari şi mijlocii reprezintă forţa ce susține agricultura românească prin adoptarea ultimelor tehnologii și obținerea unor recolte ridicate și care, depind de tehnologia tratamentului semințelor cu neonicotinoide pentru menţinerea unei producţii profitabile la cultura porumbului;
- Se estimează că un cultivator de porumb român, cum este cel analizat în cadrul raportului, generează marje de profit de aproximativ 35% prin utilizarea tehnologiei de tratament a semințelor pe bază de neonicotinoide;
- În raport se constată că, în absenţa tehnologiei de tratament a semințelor pe bază de neonicotinoide, o astfel de fermă şi-ar pierde aproape în întregime profitabilitatea.
Principalele puncte evidențiate în studiul efectuat de Humboldt Forum privind tratamentul semințelor cu neonicotinoide în Uniunea Europeană:
- Pierderea tehnologiei de tratament a semințelor cu neonicotinoide ar reduce producția la culturi, precum porumb, rapiţă, grâu, orz şi sfeclă de zahăr, cu până la 20-40% - marjele de profit ale cultivatorilor s-ar putea diminua, iar unele culturi ar putea deveni nesustenabile/neprofitabile;
- Analiza și cercetările efectuate în ţări precum Franţa, Germania, Ungaria, Spania şi Regatul Unit relevă gradul potenţial de prejudiciere asupra agriculturii statelor membre şi a industriilor conexe;
- Reducerea productivității generată de pierderea accesului la această tehnologie ar putea fi compensată doar prin aducerea în circuitul agricol a încă 3 milioane de hectare de teren din afara Europei, la un cost de 600 milioane de tone de emisii de CO2;
- În decurs de cinci ani, pierderea acestei tehnologii ar putea costa agricultura şi economia extinsă a UE până la 17 miliarde de euro, cu afectarea unui număr de 50.000 de locuri de muncă, în special în Europa de Est.
Despre insecticidele neonicotinoide
De la introducerea lor în anii ’90, tratamentul semințelor cu neonicotinoide a avut un impact masiv asupra producţiei alimentare pe termen lung din Europa. Estimăm că această tehnologie contribuie cu peste 2 miliarde de euro anual la veniturile obţinute din culturile destinate pieţei de mărfuri şi reduce costurile de producţie cu 1 miliard de euro pe întreg teritoriul UE.
”Renunțarea la această tehnologie în Europa și în lipsa unor alternative eficiente ar echivala cu întoarcerea parţială la alternative chimice mai puţin sustenabile de protecţie a culturilor, vechi de câteva decenii.”
Raportul a fost susţinut de Copa-Cogeca (sindicatul european al fermierilor), Asociaţia Europeană a Seminţelor (ESA) şi Asociaţia Europeană de Protecţie a Culturilor (ECPA) şi finanţat de Bayer Crop Science şi Syngenta.
Raportul a fost realizat de Steffen Noleppa (Agripol) și Thomas Hahn et al. (a-connect). Susținut de Copa-Cogeca, ESA şi ECPA, raportul a fost finanţat de Bayer Crop Science şi Syngenta.
A inclus o analiză a 10 ţări din UE (Germania, Polonia, Ungaria, România, Slovacia, Italia, Spania, Franţa, Regatul Unit şi Ţările de Jos) şi a 6 culturi-cheie (porumb, sfeclă de zahăr, rapiţă pentru ulei, grâu, orz şi floarea-soarelui), echipa proiectului a evaluat valoarea potenţială a tratamentului cu neonicotinoide al seminţelor pentru societăţile, economiile şi diverse alte părţi cointeresate din cadrul UE.
