Reprezentantul FMI cere României mai multă transparenţă bugetară

Reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în România, Juan Jose Fernandez-Ansola a declarat la începutul acestei săptămâni că guvernul de la Bucureşti trebuie să îmbunătăţească gradul de transparenţă al finanţelor pentru a reuşi să absoarbă fondurile alocate de Uniunea Europeană, informează Reuters.

Totodată, Ansola a spus că leul, care a înregistrat în ianuarie cea mai mare cotaţie din ultimii patru ani faţă de euro, va continua să fie supus presiunilor de apreciere pe măsură ce România atrage investiţii străine, stimulate de jocul convergenţei.

Întrebat despre îngrijorarea BNR că tendinţa de apreciere a leului ar putea avea o inversare rapidă, Juan Jose Fernandez-Ansola a spus că grija BNR este justificată. "Trebuie atenţie ca aprecierea să nu fie prea rapidă. Reprezentanţii BNR trebuie, însă, să fie atenţi să nu combată o tendinţă. Ar fi neproductiv să fie combătută pe termen lung".

Oficialul a spus că se aşteaptă ca fluxul de investiţii străine directe să ajungă la aproxiamtiv 6-7 miliarde de euro anul acesta, în scădere faţă de suma de nouă miliarde de euro, înregistrată în 2006.

Reprezentantul FMI în România a repetat avertismentele leagte de posibilitatea ca BNR să urce iar dobânda cheie anul acesta, deoarece presiunile inflaţioniste s-ar putea accentua, dacă politica fiscale nu se va înăspri.

Inflaţia, care a atins în februarie nivelul minim postcomunist de 3,8%, ar putea fi generată de creşterea preţurilor administrative, de politica salarială şi de cea bugetară, la fel ca şi de cursul de schimb.

Fernandez-Ansola a cerut guvernului României să accentueze gradul de transparenţă al finanţelor sale publice, în contextul în care România se pregăteşte să absoarbă miliarde de euro de la Uniunea Europeană.

"România trebuie să planifice mai precis deficitul bugetar, ca să îmbunătăţească previzibilitatea politicilor sale economice, mai alers în contextul în care actualul plan foarte permisiv ar putea impune creşterea dobânzii mai târziu, în cursul anului", a spus Ansola.

Transparenţa este necesară şi pentru creşterea eficienţei cheltuirii banilor, mai ales a celor proveniţi din fonduri ale Uniunii Europene, pentru modernizarea infrastructurii şi a serviciilor publice, a mai spus Ansola.

Fernandez-Ansola a criticat planul oficialilor de la bucureşti pentru bugetul pe anul trecut, care a fost schimbat de patru ori, nu a reuşit să îndeplinească ţinta de cheltuieli şi a generat excedente bugetare în primele 11 luni, în pofida proiecţiilor pentru un deficit bugetar de 2,5% din produsul intern brut.

"În nici o altă ţară est-europeană nu am văzut patru rectificări bugetare şi este neclar cum a cheltuit guvernul 40% din buget într-o singură lună, decembrie", a spus Ansola.

România a intrat în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, după ce a pierdut un loc în prima extindere a Uniunii Europene din 2004 din cauza ritmului lent al reformelor şi a corupţiei extinse.

Ansola a spus că deficitul bugetar al României ar putea depăşi pragul de 2,8% fixat pentru acest an cu aproape 1%, până la 3,7%, deoarece cheltuielile salariale sunt subestimate cu 0,3%, iar veniturile supraestimate cu 0,6%.

Veniturile ar putea fi afectate mai ales de scăderii intrărilor de bani din taxa pe valoare adăugată, deoarece România îşi schimbă sistemul de colectare a taxelor, ca să fie în concordanţă cu legislaţia Uniunii Europene.

Cheltuielile destinate infrastructurii ar putea fi mai mici decât s-a planificat, dacă România nu îşi îmbunătăţeşte capacitatea de a absorbi fonduri din Uniunea Europeană.

"Felul în care sunt cheltuiţi banii este o mare incertitudine. Finanţele publice ale României au nevoie de transparenţă, deoarece oamenii văd că se cheltuiesc bani, dar serviciile publice sunt la fel de proaste", consideră reprezentantul FMI în România, citat de Reuters.