Cea mai mare rată de piraterie a fost consemnată anul trecut în Georgia – 95% din totalul pieţei de soft considerându-se a fi fără licenţă. Republica Moldova este în fruntea acestui clasament alături de ţări ca Bangladesh, Armenia, Zimbabwe, Sri Lanka şi Azerbaidjan.
Rata pirateriei s-a redus în Republica Moldova cu 2%, iar pierderile suportate de companii din cauza utilizării nelicenţiate a produselor IT au fost de aproape 3 milioane dolari în 2008, constată studiul citat de buletinul analitic Imedia, elaborat de Comitetul pentru libertatea presei de la Chişinău..
Reprezentantul BSA în Republica Moldova, Daniel Martin, spune că această descreştere a ratei de piraterie cu 2% nu reprezintă un salt spectaculos, însă
este un bun început. „Acest raport atestă impactul pe care îl au în Republica Moldova eforturile de reducere a pirateriei software, inclusiv eforturile desfăşurate cu suportul BSA şi a companiei Microsoft”, afirmă avocatul Daniel Martin.
Daniel Martin spune că recent la Chişinău s-a pronunţat prima condamnare la închisoare pentru comercializarea CD-urilor nelicenţiate, iar alte dosare ce ţin de respectarea dreptului de autor se află pe rol. Avocatul apreciază că Republica Moldova dispune de un cadru juridic favorabil respectării drepturilor de autor, doar că legea trebuie pusă în aplicare.
Serghei Tcacenco, specialist în analiza pieţelor IT din Republica Moldova, Ucraina şi Federaţia Rusă, spune că o generaţie întreagă a crescut folosind programele nelicenţiate. „Dacă e să fim corecţi, prezenţa Republicii Moldova în acest top este o ruşine naţională. Dacă e să fim însă cinici, dar realişti, această poziţie este una bună”, afirmă analistul independent Serghei Tcacenco.
El explică: „Imaginaţi-vă ce ar însemna să legalizăm acum toate softurile în Republica Moldova. Să presupunem că pentru 100 000 de computere s-ar cheltui câte o sumă simbolică de 10 dolari. Rezultă un milion. De unde să-l luăm?”.
Pe lângă aspectul financiar – spune expertul – există şi partea „morală” a problemei. „O generaţie întreagă a crescut folosind programele nelicenţiate. Această mentalitate nu poate fi schimbată peste noapte”.
Serghei Tcacenco spune că la preţul mediu al unui computer de 500 de dolari, sunt necesare cheltuieli pentru softuri cel puţin similare, dacă nu chiar de câteva ori mai mari. „Cine dintre moldoveni îşi permite un astfel de lux?”, se întreabă expertul.
Analistul mai arată că statul dă un exemplu prost atunci când vine vorba despre folosirea programelor nelicenţiate. „Potrivit studiilor, în Ucraina 55% din administraţia publică foloseşte soft pirat şi asta este considerată o tragedie pentru domeniu. Pe când la Chişinău doar câteva instituţii numărate pe degete au soft legal şi acela în mare parte donat de către organisme străine”, subliniază Serghei Tcacenco.
El afirmă că pentru a schimba situaţia sunt necesare eforturi conjugate: statul să asigure implementarea legii, inclusiv să pedepsească abaterile; companiile IT să implementeze vânzări de computere cu soft legal instalat deja; iar marile firme să înţeleagă că utilizarea programelor pirat este riscantă.
Business Software Alliance este o asociaţie internaţională ce reprezintă industria mondială de software. Ea publică deja de şase ani raportul anual Global Software Piracy Study, realizat la nivel global, cu privire la pirateria software pentru PC-uri.
Republica Moldova a fost inclusă în acest studiu pentru prima dată în 2005. La prima ediţie, rata pirateriei software în Republica Moldova se estimase la 96%, iar pierderile în industria IT erau evaluate la 44 milioane dolari.
Conform studiului BSA, 50% din cele 110 ţări analizate au înregistrat scăderi ale ratei pirateriei în 2008 şi doar 15% – creşteri. Printre ţările cu cel mai mic grad de piraterie s-au numărat Republica Cehă (38%), Ungaria (42%) şi Slovacia (43%). Rusia a înregistrat cel mai spectaculos progres, cu o scădere anuală de cinci puncte procentuale şi o scădere de 19 puncte într-un interval de şase ani.
În România, rata pirateriei software pentru PC-uri a scăzut în 2008 cu 2 la sută faţă de anul 2007, de la 68% la 66%, în timp ce pierderile din industrie au crescut cu 65%, la 249 milioane dolari.
Statele Unite sunt cele care suferă cele mai mari pierderi din cauza folosirii programelor pirat - 9,1 miliarde dolari în 2008, urmate de China cu 6,6 miliarde dolari, Rusia – 4,2 miliarde dolari.
Sursa: NewsIn
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
