Requiem pentru WC

Azi am intrat in baie sa vad ce mai face microbul. Pe jumatate stirb si aproape chel, m-a intampinat strecurand un zambet microscopic si trist, din gaura lui sfredelita-n faianta. M-am spalat pe maini intr-un pahar si i-am dat sa bea. M-a refuzat. Am incercat sa-i ofer atunci o batista murdara. A intors capul in alta parte si, abia respirand, s-a prelins tusind magareste pe peretii cazii. Am aprins lampa cu luminol si acum inspectez baia. Ma aflu in fata urmelor unui macel de nedescris. Pe oglinda, printre microorganisme desfigurate de durere, sta scris, cu litere de-o schioapa, un singur cuvant in fata caruia pielea mi se face de gaina: „DoMeST”.

Citeste mai mult