Restanţele la credite au scăzut pentru prima dată în acest an

“Nu ştiu dacă trendul de scădere a restanţelor va continua, însă, cu siguranţă, acestea se vor stabiliza, deoarece băncile au coborât dobânzile, iar cursul de schimb se menţine la un nivel solid. Totuşi, principala ameninţare rămâne şomajul, care este în creştere”, a declarat pentru Business Standard Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank. Potrivit datelor BNR, în luna iunie, cele mai mari restanţe se înregistrau în Bucureşti (1,6 miliarde de lei), Braşov (275 milioane de lei), Timiş (236,3 milioane de lei), Cluj-Napoca (234 milioane de lei) şi Constanţa (168 milioane de lei).

La polul opus, cel mai redus nivel al restanţelor se înregistra în judeţele Caraş-Severin (37 milioane de lei), Covasna (30 milioane de lei), Giurgiu (29,2 milioane de lei), Gorj (29 milioane de lei) şi Tulcea (19,4 milioane de lei). În intervalul mai 2009-iunie 2009, întârzierile la plată au cunoscut o scădere, în medie de peste 4%, în Bucureşti, Timiş şi Cluj-Napoca. În acelaşi timp, restanţele au crescut în Braşov, cu 27%, şi în Constanţa, cu 4%. Datele privind restanţele înregistrate în cele două judeţe sunt oarecum surprinzătoare, întrucât, potrivit Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), în 2009, Produsul Intern Brut va scădea cel mai puţin în judeţul Constanţa (-2,7%), iar rata şomajului va fi aici de 5,9%, pe când în judeţul Braşov contracţia economică va fi de 3,4%, iar şomajul - de 7,5%.

Conform datelor băncii centrale aferente lunii iunie, românii sunt restanţi în special la creditele lei, cu un total de 3,26 miliarde de lei, pe când la împrumuturile în valută, întârzierile au ajuns la echivalentul a 2,244 miliarde de lei.

Ponderea restanţelor în volumul total al creditelor a scăzut uşor la finele lunii iunie faţă de mai, până la 2,76%, însă, comparativ cu sfârşitul anului 2008, aproape s-a dublat, având în vedere că, în decembrie, restanţele reprezentau 1,44% din totalul finanţărilor acordate
de bănci. La finele primului semestru din 2008, întârzierile la plată reprezentau 0,95% din portofoliul total al creditelor. Potrivit BNR, în următorii ani, populaţiei îi va fi mai greu să-şi achite ratele la credit, întrucât românii vor plăti tot mai mult pentru achitarea dobânzii, în timp ce datoria efectivă faţă de bănci se va diminua mai puţin.

Din totalul creditelor, 85% sunt acordate persoanelor care au un venit lunar sub 2.000 de lei, iar acestea generează majoritatea semnificativă a restanţelor, deoarece populaţia cu venituri mici este mai afectată, în contextul crizei.

La sfârşitul lunii iunie, soldul creditelor acordate de bănci persoanelor fizice şi juridice era de 199 miliarde de lei (47,4 miliarde de euro), în scădere cu 0,5% faţă de luna precedentă.