Restanţele la credite cresc vertiginos

Analiştii susţin că printre motivele acestei creşteri uriaşe ar fi strategiile băncilor, care şi-au atras clienţii cu oferte promoţionale, după care au majorat dobânzile din cauza crizei care a afectat sistemul bancar, dar şi pentru că debitorii au fost supuşi riscului valutar.

"Restanţele la împrumuturile în alte monede au crescut, deoarece este vorba despre un portofoliu de credite nou, cu o bază de pornire redusă. Băncile au oferit dobânzi introductorii, reduse la început, după care, din cauza situaţiei economice, le-au majorat”, a declarat Lucian Anghel, economist-şef la BCR.

Soldul restanţelor mai mari de 30 de zile la creditele acordate persoanelor fizice a ajuns în iulie a acestui an la aproape două miliarde de lei (476 milioane de euro), cu 8,7% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 180% mai mult comparativ cu totalul înregistrat cu un an în urmă, de 712 milioane de lei (193,5 milioane de euro). La creditele în lei, întârzierile la plată au urcat cu 123% în perioada iulie 2008-iulie 2009, până la 1,3 miliarde de lei (310 milioane de euro), în timp ce restanţele la împrumuturile în euro au crescut de peste cinci ori de la un an la altul, până la 619 milioane de lei (147 milioane de euro).

"Sunt două tipuri de riscuri la care sunt supuse persoanele fizice cu credite în monede exotice - cel valutar, care este unul normal, şi cel de variabilitate a dobânzii. Restanţele au crescut întrucât, din punct de vedere economic, debitorii nu pot să fie într-o poziţie bună pe termen lung, adică aceştia nu pot beneficia de o dobândă mică pe toată perioada împrumutului", a precizat Adrian Mitroi, secretarul general al Asociaţiei Chartered Financial Analyst (CFA) România. Potrivit datelor BNR, în primul semestru din acest an s-a înregistrat un ritm anual de creştere a creditului neguvernamental de 5%, de aproape şase ori mai mic decât nivelul de la finele anului trecut, de 25,7%. "Factorii inhibitori au acţionat atât la nivelul ofertei, cât şi al cererii. Pe partea ofertei, aceştia au fost reprezentaţi de creşterea prudenţei instituţiilor de credit, evidenţiată prin menţinerea restrictivităţii standardelor şi a termenilor de creditare, de menţinerea coeficienţilor de provizionare a împrumuturilor în valută, precum şi de majorarea volumului titlurilor de stat deţinute de instituţiile de credit", se arată în raportul BNR.

Conform băncii centrale, cererea de credite a fost afectată în primul semestru de continuarea deteriorării situaţiei economice şi a aşteptărilor legate de evoluţia viitoare a veniturilor, dar şi de plasarea costurilor împrumuturilor noi la niveluri înalte.

În prima jumătate a anului, creditul pe termen lung şi-a redus de aproape patru ori dinamica anuală reală, până la 9,1%, în timp ce soldul creditelor pe termen mediu şi scurt s-a situat la un nivel apropiat celui de la finele lui 2008.

"Evoluţia a fost determinată în principal de accentuarea contracţiei economice, de îngheţarea investiţiilor imobiliare, de majorarea ponderii creditelor neperformante în portofoliul băncilor şi de riscul în creştere asociat colateralului", potrivit raportului băncii centrale. Rata de solvabilitate la nivelul sistemului bancar a fost de 13,5%, la finele primului semestru, valoare apropiată de cea înregistrată la 31 decembrie 2008, de 13,8%.

"Cu toate acestea, înrăutăţirea contextului economic şi financiar în primele şase luni ale anului s-a reflectat în deteriorarea principalilor indicatori ai riscului de credit - creşterea ratei riscului de credit de la 6,5%, la finele anului trecut, la 11,8%, în luna iunie 2009, şi majorarea ponderii creditelor restante şi îndoielnice în total credite la un nivel de peste 1%, pentru prima dată în ultimii şase ani", se mai arată în datele BNR.