Ambasadorul român din Marea Britanie, Ion Jinga, a discutat despre comunitatatea de români cu care ne putem mândri la Londra, despre restricţiile de muncă care trebuie să înceteze, despre cazul Ţăndărei, traficul de copii şi cooperarea poliţienească, dar şi despre un eventualitatea unui sprijin al Marii Britanii pentru obţinerea unui mandat de comisar european consistent pentru România sau despre perspectiva unei vizite a preşedintelui României în Marea Britanie.
Este timpul ca restricţiile să fie complet ridicate
„Românii care sunt în Marea Britanie, evaluarea Ambasadei este undeva la 60-70.000, sunt o comunitate importantă, dar nu foarte mare. Nu se poate compara cea poloneză. În general, este o comunitate bine şi foarte bine integrată, cu foarte multe vârfuri. Nu mi-aş permite să fac comparaţii cu alte comunităţi româneşti, aş spune doar că este vorba de o comunitate care are un număr mare de elite şi de valori. Avem în jur de 600 de asistente şi medici care lucrează în sistemul medical britanic, avem peste 3.000 de studenţi români, prima balerină de la Covent Garden este tot o româncă, avem pictori, arhitecţi, compozitori. Este o comunitatea închegată, cu care Ambasada are o colaborare excelentă şi cu care ne mândrim”, a detaliat ambasadorul român.
În ceea ce priveşte informaţiile din presa engleză că românii sunt printre puţinii emigranţi al căror număr creşte în Marea Britanie, Jinga s-a arătat reticent faţă de aceste date. “Eu m-aş feri să avansez cifre, atât mai mult cu cât nu cred cred că putem vorbi de un aflux crescut al românilor în Marea Britanie, în ultima perioadă. Ştiu că s-a vorbit despre posibilitatea ca o parte din românii care au fost în Spania sau Italia să se reorienteze spre Marea Britanie, însă eu aş spune mai degrabă că Marea Britanie nu a fost şi nu este o destinaţie privilegiată pentru migraţia românească, din motive care ţin de backgroundul cultural – noi suntem un popo latinr, limba spaniolă şi cea italiană sunt mai aproape de limba română, temperamentul mediteranean ne este mai aproape.
Întrebat dacă se poate vorbi despre o serie de vulnerabilităţi – aşa cum scria The Times - pe care le au muncitorii români pe piaţa britanică, întrucât, accesul lor la piaţa muncii fiind limitat, ei pot fi plătiţi cu sume derizorii, Jinga a recunoscut că „din păcate, este ceva adevăr în această aserţiune”.
Pentru cetăţenii români, piaţa muncii din Marea Britanie nu este complet deschisă, "mai sunt încă sectoare restricţionate, unul dintre acestea fiind cel hotelier şi restaurantele. Această restricţie creează o vulnerabilitate pentru cetăţenii noştri, care sunt expuşi unor riscuri de exploatare, ca cel de care vorbeaţi”, a evidenţiat şeful misiunii din Londra.
„Ne confruntăm destul de des cu astfel de situaţii şi de fiecare dată când suntem sesizaţi intervenim cu promptitudine. Avem în cadrul Ambasadei un diplomat care se ocupă de probleme sociale şi de muncă. Avem o cooperare foarte bună cu autorităţile britanice, dar existenţa acestor restricţii creează o vulnerabilitate şi o preocupare pentru noi. Este un argument pe care îl folosim de fiecare dată, repetitiv, până la epuizare, în discuţiile cu partenerii britanici că restricţiile ar trebui ridicate. În UE, doar cetăţenii României şi Bulgariei sunt încă supuşi (acestor restricţii - n.r.), cred că nu este corect şi cred că este timpul ca aceste restricţii să fie complet ridicate”, a punctat ambasadorul.
Cazul Ţăndărei: nu putem vorbi despre un fenomen în privinţa traficului de copii
„Ceea ce se numeşte cazul Ţăndărei nu este ceva nou A pornit de la o investigaţie comună derulată de autorităţile române, prin intermediul poliţiei române, a ofiţerilor pe care poliţia română îi are detaşaţi în cadrul Ambasadei române la Londra şi poliţia britanică, Scottland Yard”, a precizat Jinga.
Ambasadorul a relatat, pe scurt, firul evenimentelor. „În luna februarie 2008, în baza datelor pe care autorităţile de resort le aveau, s-a efectuat o razie de amploare în oraşul Slough, care este situat cam la 100 km de Londra. Acolo au fost identificate circa 100 de persoane, cetăţeni români de etnie romă, care nu îşi putea justifica şederea acolo şi un număr relativ important de minori pentru care existau suspiciuni că ar fi folosiţi pentru cerşetorie şi furt”, a spus Jinga.
„Aceste suspiciuni nu s-au confirmat decât în 10-12 cazuri. Pentru ceilalţi minori, părinţii au venit şi i-au luat şi au fost reintegraţi în familii. În acest moment niciunul dintre minorii avuţi în vedere nu se mai află pe teritoriul Marii Britanii”, a explicat ambasadorul. În Slough trăiesc aproxmaiv 2.000 de români care sunt foarte bine integraţi, potrivit lui Jinga.
„Provenienţa persoanelor care au făcut obiectul acelei razii era în proporţie majoritară din Ţăndărei. Drept care, şi autorităţile de poliţie române şi britanice şi-au orientat investigaţiile spre acea zonă şi au ajuns la anumite concluzii”, a mai explicat ambasadorul.
„Eu aş fi foarte rezervat în a vorbi despre un fenonem de trafic de copii sau de exploatare. Din numărul total de persoane indentificate, numai 10-12 persoane au putut fi încadrate în această categorie. Colaborarea între cele două poliţii, care este una excelentă, continuă şi astăzi. În acest moment, pe lângă cei de ofiţeri pe care îi avem în Ambasadă, există în cadrul unei operaţiuni de colaborare bilaterală finanţată de UE, există ofiţeri români care lucrează direct cu echipa specializate de la Scotland Yard”, a spus Jinga.
El a sigurat că situaţia este „pe un trend pozitiv şi integral sub control”, subliniind că se lucrează la un nivel profesionist şi nu există niciun fel de rezervă sau reticenţă de colborare, nici din partea reprezentanţilor români, nici din partea celor britanici.
Ambasadorul român a vorbit şi despre recentele atacuri discriminatorii din Irlanda de Nord asupra comunităţii de cetăţeni români de acolo. „Am fost atunci la Belfast, a fost un episod absolut regretabil, pe care autorităţile britanice din Irlanda de Nord şi de la Londra l-au regretat şi am primit scuze în mod public. Am avut la Belfast o întrevederi cu primul-ministru din Irlanda de Nord, cu adjunctul acestuia, cu primarul oraşului, cu şeful poliţiei, cu reprezentanţi ai ONG-urilor şi cu cetăţeii români de etnie romă care se aflau în situaţia respectivă”, a declarat Ion Jinga.
Ambasadorul a receptat în urma discuţiilor purtate cu românii că majoritatea doreau să revină în ţară şi s-a găsit cea mai bună formulă cu autorităţile britanice pentru repatrierea lor, iar acest lucru s-a întâmplat în cazul a 130 de persoane.
„Din punctul meu de vedere, în acest moment subiectul este închis”, a conchis pe acest subiect Jinga.
Un eventual sprijin pentru comisar, pe bază de reciprocitate
Ambasadorul României a evidenţiat, în legătură cu posibilitatea unei susţineri din partea Marii Britanii în ceea ce priveşte obţinerea de către ţara noastră a unui portofoliu mai consistent de comisar european, că acest lucru ar fi posibil în baza unei reciprocităţi, România având avantajul de a fi o ţară mare şi cu pondere în UE.
„Desemnarea unui comisar european al României la Bruxelles şi negocierea portofoliului care ar putea reveni României este apanajul conducerii statului. (...). În ceea ce priveşte perspectiva unui sprijin britanic pentru o formulă dorită de România, să ştiţi că România este stat membru, a şaptea ţară ca mărime, ca forţă, ca potenţial în Uniunea Europeană. Suntem o ţară mare, suntem o ţară puternică şi sprijinul eventual pe care Marea Britanie ni l-ar putea acorda pentru atingerea unui astfel de obiectiv al României ar putea fi pe bază de reciprocitate, pentru că şi Marea Britanie va avea nevoie de sprijinul României ca să îşi atingă obiectivele sale”, a declarat Jinga.
„Discuţiile şi negocierile pentru un astfel de sprijin reciproc se desfăşoară la un nivel deaspura celui la care mă aflu eu”, a adăugat diplomatul român. De asemenea, Jinga a amintit că Londra a fost unul dintre "campionii" susţinerii candidaturii şi aderării României la Uniunea Europeană.
Nu peste mult timp va exista o vizită a preşedintelui României la Londra
Întrebat despre perspectivele unei vizite a şefului statului român în Marea Britanie, Jinga s-a arătat optimist, dar nu a putut oferi un orizont de timp. „Este pe agenda de obiective prioritare o astfel de vizită, care se face atunci când există o decizie politică a conducerii ţării şi când se pot armoniza cele două agende. Şi partea britanică este dornică ca o astfel de vizită să se realizeze. Sunt convins că nu peste mult timp vom avea o astfel de vizită. Decizia pentru astfel de vizită este deasupra nivelului Ambasadei, iar aceasta face tot ce depinde de ea pentru a o pune în practică. Sunt convins că atunci când va avea loc această vizită - cu siguranţă nu peste mult timp - va fi o vizită de succes. România şi Marea Britanie sunt parteneri strategici şi au ce să îşi ofere una alteia”, a declarat diplomatul.
Vorbind, totodată, despre bunul stadiu al relaţiilor dintre cele două ţări, Jinga a amintit de vizita pe care ministrul de externe Cristian Diaconescu a efectuat-o în Marea Britanie în prima parte a anului 2009, vizită care, potrivit ambasadorului, a fost fructuoasă şi consistentă.
„Există o colaborare foarte bună cu Marea Britanie şi în domeniul justiţiei. Mecanismul de cooperare şi verificare se desfăşoară cu un sprijin vizibil şi eficient din partea Marii Britanii în domeniul formării magistraţilor noştri din perspectiva managementului şi a relaţiei cu mass-media, din perspectiva luptei antifraudă şi din cea a celor patru eşaloane stabilite cu Comisia Europeană în cadrul acestu mecanism”, a adăugat reprezentantul României la Londra. De asemenea, a observat Jinga, trebuie menţionată şi colaborarea poliţienească, care este exemplară, aşa cum a fost evident în cazul Ţăndărei.
În ceea ce priveşte profilul schimburilor economice, Jinga le consideră dinamice, dar încă departe de potenţialul real. „La sfârşitul anului 2008 aveam un nivel al schimburilor de 2,2 miliarde de euro, ceea ce poate părea mult, dar mie mi se pare puţin raportat la potenţialul celor două ţări mari şi cred că am putea ajunge fără mari dificultăţi, în perioadă normală de dezvoltare economică, deci nu de criză, am putea ajunge la şapte miliarde”, a spus Jinga.
Pe piaţa din România operează peste 4.000 de companii britanice, volumul investiţiilor directe fiind totuşi, în evaluarea ambasadorului, încă redus, de aproape 700 de milioane de euro, volumul total ajungând ajungând la 4 miliarde de euro, iar Vodafone fiind cel mai important investitor.
„O veste bună este că pe relaţia cu Marea Britanie, schimburile româneşţi au înregistrat în mod constant o balanţă pozitivă. Anul trecut am fost aproape egali, la un nivel de 1,1 miliarde euro export”, a completat Jinga.
Premii pentru comunitatea română
„Aş mai adăuga însă o contribuţie căreia ca Ambasadă, cu sprijinul MAE, trebuie să îi acordăm mai multă atenţie, anume valorificarea şi potenţarea comunităţii româneşti din Marea Britanie”, a spus ambasadorul.
În acest context, Ion Jinga a amintit că anul trecut, în 2009, a fost organizată pentru prima oară conferinţa studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor români din Marea Britanie. „Vom organiza pe 24 octombrie 2009 ediţia a doua. Ambasada patronează această manifestare, a fost şi iniţiativa noastră, aş spune, plecând de la discuţiile cu studenţi români de la Oxford”, a detaliat diplomatul.
„Anul acesta, tematica va fi adaptată realităţilor momentului. Vor fi patru paneluri: primul este axat pe modul în care România şi Marea Britanie găsesc modalităţi de depăşire a crizei şi cum aceasta afectează comunitatea română din Marea Britanie; al doilea panel se va axa pe promovrea limbii române şi a cercetării româneşti în Marea Britanie, deschiderea unor rectorate de limbă română, posibilitatea stârnirii interesului pentru studenţii britanici de a studia limba română; al treila panel va fi axat pe comunicare şi promovare de imagine, iar al patrulea va fi dedicat networking-ului, inteconectării între diferite asociaţii”, a explicat Jinga.
În cadrul conferinţei de anul acesta, care va avea loc chiar la reşedinţa ambasadorului român de la Londra, va fi acordată şi „Diploma Ambasadorului”, care va recompensa cel mai bun student, cel mai bun cercetător şi cel mai bun profesor român din Marea Britanie. Va exista şi o patra diplomă pentru promovarea imaginii României. Pentru fiecare categorie, criteriile sunt făcute de oameni din domeniu, există un juriu, din care face parte şi ambasadorul român. Din păcate, a menţionat Jinga, în afara distincţiei, nu va exista şi un stimul financiar ca premiu.
Este timpul ca restricţiile să fie complet ridicate
„Românii care sunt în Marea Britanie, evaluarea Ambasadei este undeva la 60-70.000, sunt o comunitate importantă, dar nu foarte mare. Nu se poate compara cea poloneză. În general, este o comunitate bine şi foarte bine integrată, cu foarte multe vârfuri. Nu mi-aş permite să fac comparaţii cu alte comunităţi româneşti, aş spune doar că este vorba de o comunitate care are un număr mare de elite şi de valori. Avem în jur de 600 de asistente şi medici care lucrează în sistemul medical britanic, avem peste 3.000 de studenţi români, prima balerină de la Covent Garden este tot o româncă, avem pictori, arhitecţi, compozitori. Este o comunitatea închegată, cu care Ambasada are o colaborare excelentă şi cu care ne mândrim”, a detaliat ambasadorul român.
În ceea ce priveşte informaţiile din presa engleză că românii sunt printre puţinii emigranţi al căror număr creşte în Marea Britanie, Jinga s-a arătat reticent faţă de aceste date. “Eu m-aş feri să avansez cifre, atât mai mult cu cât nu cred cred că putem vorbi de un aflux crescut al românilor în Marea Britanie, în ultima perioadă. Ştiu că s-a vorbit despre posibilitatea ca o parte din românii care au fost în Spania sau Italia să se reorienteze spre Marea Britanie, însă eu aş spune mai degrabă că Marea Britanie nu a fost şi nu este o destinaţie privilegiată pentru migraţia românească, din motive care ţin de backgroundul cultural – noi suntem un popo latinr, limba spaniolă şi cea italiană sunt mai aproape de limba română, temperamentul mediteranean ne este mai aproape.
Întrebat dacă se poate vorbi despre o serie de vulnerabilităţi – aşa cum scria The Times - pe care le au muncitorii români pe piaţa britanică, întrucât, accesul lor la piaţa muncii fiind limitat, ei pot fi plătiţi cu sume derizorii, Jinga a recunoscut că „din păcate, este ceva adevăr în această aserţiune”.
Pentru cetăţenii români, piaţa muncii din Marea Britanie nu este complet deschisă, "mai sunt încă sectoare restricţionate, unul dintre acestea fiind cel hotelier şi restaurantele. Această restricţie creează o vulnerabilitate pentru cetăţenii noştri, care sunt expuşi unor riscuri de exploatare, ca cel de care vorbeaţi”, a evidenţiat şeful misiunii din Londra.
„Ne confruntăm destul de des cu astfel de situaţii şi de fiecare dată când suntem sesizaţi intervenim cu promptitudine. Avem în cadrul Ambasadei un diplomat care se ocupă de probleme sociale şi de muncă. Avem o cooperare foarte bună cu autorităţile britanice, dar existenţa acestor restricţii creează o vulnerabilitate şi o preocupare pentru noi. Este un argument pe care îl folosim de fiecare dată, repetitiv, până la epuizare, în discuţiile cu partenerii britanici că restricţiile ar trebui ridicate. În UE, doar cetăţenii României şi Bulgariei sunt încă supuşi (acestor restricţii - n.r.), cred că nu este corect şi cred că este timpul ca aceste restricţii să fie complet ridicate”, a punctat ambasadorul.
Cazul Ţăndărei: nu putem vorbi despre un fenomen în privinţa traficului de copii
„Ceea ce se numeşte cazul Ţăndărei nu este ceva nou A pornit de la o investigaţie comună derulată de autorităţile române, prin intermediul poliţiei române, a ofiţerilor pe care poliţia română îi are detaşaţi în cadrul Ambasadei române la Londra şi poliţia britanică, Scottland Yard”, a precizat Jinga.
Ambasadorul a relatat, pe scurt, firul evenimentelor. „În luna februarie 2008, în baza datelor pe care autorităţile de resort le aveau, s-a efectuat o razie de amploare în oraşul Slough, care este situat cam la 100 km de Londra. Acolo au fost identificate circa 100 de persoane, cetăţeni români de etnie romă, care nu îşi putea justifica şederea acolo şi un număr relativ important de minori pentru care existau suspiciuni că ar fi folosiţi pentru cerşetorie şi furt”, a spus Jinga.
„Aceste suspiciuni nu s-au confirmat decât în 10-12 cazuri. Pentru ceilalţi minori, părinţii au venit şi i-au luat şi au fost reintegraţi în familii. În acest moment niciunul dintre minorii avuţi în vedere nu se mai află pe teritoriul Marii Britanii”, a explicat ambasadorul. În Slough trăiesc aproxmaiv 2.000 de români care sunt foarte bine integraţi, potrivit lui Jinga.
„Provenienţa persoanelor care au făcut obiectul acelei razii era în proporţie majoritară din Ţăndărei. Drept care, şi autorităţile de poliţie române şi britanice şi-au orientat investigaţiile spre acea zonă şi au ajuns la anumite concluzii”, a mai explicat ambasadorul.
„Eu aş fi foarte rezervat în a vorbi despre un fenonem de trafic de copii sau de exploatare. Din numărul total de persoane indentificate, numai 10-12 persoane au putut fi încadrate în această categorie. Colaborarea între cele două poliţii, care este una excelentă, continuă şi astăzi. În acest moment, pe lângă cei de ofiţeri pe care îi avem în Ambasadă, există în cadrul unei operaţiuni de colaborare bilaterală finanţată de UE, există ofiţeri români care lucrează direct cu echipa specializate de la Scotland Yard”, a spus Jinga.
El a sigurat că situaţia este „pe un trend pozitiv şi integral sub control”, subliniind că se lucrează la un nivel profesionist şi nu există niciun fel de rezervă sau reticenţă de colborare, nici din partea reprezentanţilor români, nici din partea celor britanici.
Ambasadorul român a vorbit şi despre recentele atacuri discriminatorii din Irlanda de Nord asupra comunităţii de cetăţeni români de acolo. „Am fost atunci la Belfast, a fost un episod absolut regretabil, pe care autorităţile britanice din Irlanda de Nord şi de la Londra l-au regretat şi am primit scuze în mod public. Am avut la Belfast o întrevederi cu primul-ministru din Irlanda de Nord, cu adjunctul acestuia, cu primarul oraşului, cu şeful poliţiei, cu reprezentanţi ai ONG-urilor şi cu cetăţeii români de etnie romă care se aflau în situaţia respectivă”, a declarat Ion Jinga.
Ambasadorul a receptat în urma discuţiilor purtate cu românii că majoritatea doreau să revină în ţară şi s-a găsit cea mai bună formulă cu autorităţile britanice pentru repatrierea lor, iar acest lucru s-a întâmplat în cazul a 130 de persoane.
„Din punctul meu de vedere, în acest moment subiectul este închis”, a conchis pe acest subiect Jinga.
Un eventual sprijin pentru comisar, pe bază de reciprocitate
Ambasadorul României a evidenţiat, în legătură cu posibilitatea unei susţineri din partea Marii Britanii în ceea ce priveşte obţinerea de către ţara noastră a unui portofoliu mai consistent de comisar european, că acest lucru ar fi posibil în baza unei reciprocităţi, România având avantajul de a fi o ţară mare şi cu pondere în UE.
„Desemnarea unui comisar european al României la Bruxelles şi negocierea portofoliului care ar putea reveni României este apanajul conducerii statului. (...). În ceea ce priveşte perspectiva unui sprijin britanic pentru o formulă dorită de România, să ştiţi că România este stat membru, a şaptea ţară ca mărime, ca forţă, ca potenţial în Uniunea Europeană. Suntem o ţară mare, suntem o ţară puternică şi sprijinul eventual pe care Marea Britanie ni l-ar putea acorda pentru atingerea unui astfel de obiectiv al României ar putea fi pe bază de reciprocitate, pentru că şi Marea Britanie va avea nevoie de sprijinul României ca să îşi atingă obiectivele sale”, a declarat Jinga.
„Discuţiile şi negocierile pentru un astfel de sprijin reciproc se desfăşoară la un nivel deaspura celui la care mă aflu eu”, a adăugat diplomatul român. De asemenea, Jinga a amintit că Londra a fost unul dintre "campionii" susţinerii candidaturii şi aderării României la Uniunea Europeană.
Nu peste mult timp va exista o vizită a preşedintelui României la Londra
Întrebat despre perspectivele unei vizite a şefului statului român în Marea Britanie, Jinga s-a arătat optimist, dar nu a putut oferi un orizont de timp. „Este pe agenda de obiective prioritare o astfel de vizită, care se face atunci când există o decizie politică a conducerii ţării şi când se pot armoniza cele două agende. Şi partea britanică este dornică ca o astfel de vizită să se realizeze. Sunt convins că nu peste mult timp vom avea o astfel de vizită. Decizia pentru astfel de vizită este deasupra nivelului Ambasadei, iar aceasta face tot ce depinde de ea pentru a o pune în practică. Sunt convins că atunci când va avea loc această vizită - cu siguranţă nu peste mult timp - va fi o vizită de succes. România şi Marea Britanie sunt parteneri strategici şi au ce să îşi ofere una alteia”, a declarat diplomatul.
Vorbind, totodată, despre bunul stadiu al relaţiilor dintre cele două ţări, Jinga a amintit de vizita pe care ministrul de externe Cristian Diaconescu a efectuat-o în Marea Britanie în prima parte a anului 2009, vizită care, potrivit ambasadorului, a fost fructuoasă şi consistentă.
„Există o colaborare foarte bună cu Marea Britanie şi în domeniul justiţiei. Mecanismul de cooperare şi verificare se desfăşoară cu un sprijin vizibil şi eficient din partea Marii Britanii în domeniul formării magistraţilor noştri din perspectiva managementului şi a relaţiei cu mass-media, din perspectiva luptei antifraudă şi din cea a celor patru eşaloane stabilite cu Comisia Europeană în cadrul acestu mecanism”, a adăugat reprezentantul României la Londra. De asemenea, a observat Jinga, trebuie menţionată şi colaborarea poliţienească, care este exemplară, aşa cum a fost evident în cazul Ţăndărei.
În ceea ce priveşte profilul schimburilor economice, Jinga le consideră dinamice, dar încă departe de potenţialul real. „La sfârşitul anului 2008 aveam un nivel al schimburilor de 2,2 miliarde de euro, ceea ce poate părea mult, dar mie mi se pare puţin raportat la potenţialul celor două ţări mari şi cred că am putea ajunge fără mari dificultăţi, în perioadă normală de dezvoltare economică, deci nu de criză, am putea ajunge la şapte miliarde”, a spus Jinga.
Pe piaţa din România operează peste 4.000 de companii britanice, volumul investiţiilor directe fiind totuşi, în evaluarea ambasadorului, încă redus, de aproape 700 de milioane de euro, volumul total ajungând ajungând la 4 miliarde de euro, iar Vodafone fiind cel mai important investitor.
„O veste bună este că pe relaţia cu Marea Britanie, schimburile româneşţi au înregistrat în mod constant o balanţă pozitivă. Anul trecut am fost aproape egali, la un nivel de 1,1 miliarde euro export”, a completat Jinga.
Premii pentru comunitatea română
„Aş mai adăuga însă o contribuţie căreia ca Ambasadă, cu sprijinul MAE, trebuie să îi acordăm mai multă atenţie, anume valorificarea şi potenţarea comunităţii româneşti din Marea Britanie”, a spus ambasadorul.
În acest context, Ion Jinga a amintit că anul trecut, în 2009, a fost organizată pentru prima oară conferinţa studenţilor, profesorilor şi cercetătorilor români din Marea Britanie. „Vom organiza pe 24 octombrie 2009 ediţia a doua. Ambasada patronează această manifestare, a fost şi iniţiativa noastră, aş spune, plecând de la discuţiile cu studenţi români de la Oxford”, a detaliat diplomatul.
„Anul acesta, tematica va fi adaptată realităţilor momentului. Vor fi patru paneluri: primul este axat pe modul în care România şi Marea Britanie găsesc modalităţi de depăşire a crizei şi cum aceasta afectează comunitatea română din Marea Britanie; al doilea panel se va axa pe promovrea limbii române şi a cercetării româneşti în Marea Britanie, deschiderea unor rectorate de limbă română, posibilitatea stârnirii interesului pentru studenţii britanici de a studia limba română; al treila panel va fi axat pe comunicare şi promovare de imagine, iar al patrulea va fi dedicat networking-ului, inteconectării între diferite asociaţii”, a explicat Jinga.
În cadrul conferinţei de anul acesta, care va avea loc chiar la reşedinţa ambasadorului român de la Londra, va fi acordată şi „Diploma Ambasadorului”, care va recompensa cel mai bun student, cel mai bun cercetător şi cel mai bun profesor român din Marea Britanie. Va exista şi o patra diplomă pentru promovarea imaginii României. Pentru fiecare categorie, criteriile sunt făcute de oameni din domeniu, există un juriu, din care face parte şi ambasadorul român. Din păcate, a menţionat Jinga, în afara distincţiei, nu va exista şi un stimul financiar ca premiu.
