“Faţă de nivelul general de dezvoltare a ţării, atât economic, cât şi din punct de vedere al veniturilor, în România, reţeaua bancară este prea mare”, spune consultantul financiar Bogdan Baltazar. În ultimii trei ani, băncile şi-au extins reţelele cu aproximativ trei mii de unităţi.
“Criza a stopat extinderea reţelelor. Cred că, practic, toate băncile reanalizează eficienţa sucursalelor deschise în grabă, într-o oarecare disperare să nu piardă trendul. Şi s-a dovedit că unele nu sunt viabile, nu sunt bine locate, nu sunt ce ar trebui, în unele zone poate este prea mare aglomerare faţă de cererea potenţială”, explică preşedintele CA al UniCredit Ţiriac Bank, Dan Pascariu.
Băncile au ţinut totuşi cont de dezvoltarea economică a fiecărei regiuni şi au extins reţeaua, în special în zonele cele mai profitabile.
“Sectorul bancar s-a remarcat anul trecut printr-o extindere agresivă, prin creşterea numărului de unităţi bancare, dar şi prin intrarea pe piaţă a unor noi instituţii de credit. Astfel, din punct de vedere al unităţilor bancare, piaţa din România se poate considera a fi saturată. Pe fondul crizei, este cunoscut faptul că sectorul financiar a avut cele mai semnificative pierderi, astfel că multe dintre unităţile bancare neprofitabile pot fi închise din această cauză”, a declarat Valentin Miron, preşedinte VMB Partners.
Economistul-şef de la BCR, Lucian Anghel, a afirmat că sunt mai mulţi factori care influenţează dezvoltarea unei regiuni din punct de vedere bancar, cum ar fi produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, investiţiile străine directe, rata şomajului sau infrastructura.
Comisia Naţională de Prognoză a estimat pentru 2009 cel mai mic PIB pe locuitor pentru zona nord-est, de 4.794 de euro, în timp ce la polul opus se află zona Bucureşti-Ilfov, cu un raport de 14.169 de euro.
“Doar Bucureştiul se apropie de media europeană a unităţilor bancare raportate pe cap de locuitor. Sistemul bancar local ar trebui comparat cu cel din Italia sau din Spania, întrucât, fiind ţări latine, banca trebuie să stabilească o relaţie mai personală cu clientul”, a precizat Anghel.
Expansiunea teritorială a băncilor, din ultimii ani, a atras, de asemenea, şi un risc operaţional suplimentar pentru acestea, întrucât recrutarea de personal de înaltă calificare a devenit din ce în ce mai dificilă.
În anii trecuţi, băncile ofereau cele mai atractive salarii şi beneficii salariaţilor, cum ar fi dobânzi preferenţiale la credite, premii sau bonusuri.
La finele primului semestru, salariul mediu net pe bancă era de 3.188 de lei, cu 32% mai mult compartiv cu aceeaşi perioadă a anului trecut şi în creştere cu peste 5% faţă de finele anului trecut.
După startul crizei, bancherii au observat că unităţile cu probleme foarte mari sunt cele deschise la începutul lui 2008, deoarece nu au avut timp să-şi dezvolte operaţiunile.
"Sunt prea multe agenţii în România, trendul global este de folosire a bankingului electronic, iar, în măsura în care sistemul bancar românesc va merge către tendinţele europene, reţeaua de unităţi se va reduce dramatic”, a explicat Marinel Burduja, prim-vicepreşedinte al Raiffeisen Bank.
Pe scurt
- Băncile locale au o reţea teritorială de 6.446 de unităţi
- Criza a stopat extinderea reţelelor
- 106 sucursale au fost închise în primele şase luni ale anului
