Începutul de an a fost optimist: toate trei guvernele pe care România le-a schimbat în prima jumătate a anului au împărtăşit acelaşi obiectiv, fie că la cârma executivului s-a aflat Emil Boc, Mihai Răzvan Ungureanu sau Victor Ponta. Astfel, România trebuie să atragă 6 miliarde de euro în 2012. 2,5 miliarde de euro ar fi trebuit să vină pe agricultură şi restul de 3,5 miliarde prin fonduri de coeziune. Nimic mai departe de adevăr. [INTRA CARTON 1] În primele 11 luni ale anului, România a atras de la Uniunea Europeană doar 800 de milioane de euro pe latura instrumentelor structurale. Cu alte cuvinte, de patru ori mai puţin decât ţinta anuală asumată de toate guvernele pe care România le-a avut în 2012. [IESE CARTON 1]

Cel mai bine stră Programul Operaţional Regional, unde România a atras mai bine de 20% din sumele puse la dispoziţia ţării noastre. [INTRA CARTON 2] Oricum, a spune că programul stă bine cu absorbţia este relativ. Asta deoarece este greu de crezut că ţara noastră se va apropia de o absorbţie integrală pe Programul Regional. În celelalte cazuri, rata de absorbţie este mult mai mică. Astfel, la programele de Transport şi de Mediu, cele mai mari după valoare, România a luat numai 6% din banii Bruxelles-ului. Nici la Creşterea Competitivităţii şi Dezvoltarea Resurselor Umane situaţia nu este mai bună, cu o rată de absorbţie de numai 7-8%. [IESE CARTON 2] În total, România încheie 2012 cu un bilanţ deloc onorabil: o rată de absorbţie de sub 10%, la cinci ani de la aderarea la Uniunea Europeană.

Anul 2012 a fost marcat de frământări puternice în domeniul banilor europeni. Bruxelles-ul a decis în iulie suspendarea rambursărilor de facturi pentru mai multe programe. Astfel, plăţile de la Comisiei pentru programele Regional, Mediu, de Transport şi Ceşterere a Competitivităţii au fost oprite în vară pentru a realiza un audit. Autorităţile europene voiau să vadă dacă Bucureştiul şi-a respectat angajamentele de la începutul anului.

Mai mult, la sfârşitul lunii octombrie, Comisia Europeană a notificat Guvernul în legătură cu intrarea în procedură de "presuspendare" a majorităţii axelor prioritare ale programelor operaţionale sectoriale Transporturi, Creşterea Competitivităţii Economice şi Regional. România s-a trezit, peste noapte, cu 10 miliarde de euro la care nu mai are acces.

Cum de s-a ajuns aici? Am putea spune astfel: şpaga dăunează grav absorbţiei de fonduri europene. România a avut probleme uriaşe în ultimii ani. Fostul preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Silviu Bian, a fost condamnat, în 23 mai, de Tribunalul Bucureşti la nouă ani de închisoare cu executare în dosarul în care este acuzat de luare de mită, după ce a primit peste 270.000 de euro de la opt angajaţi din cadrul unor proiecte cu fonduri europene.

Cel mai mediatizat proces de corupţie cu fonduri europene a venit, însă, pe final de an. Este vorba despre Nelu Iordache, unul dintre regii asfaltului şi, totodată, printre cei mai discreţi oameni de afaceri local. Procurorii anticorupţie îl acuză pe Nelu Iordache de faptul că, în calitate de administrator al firmei Romstrade, ar fi schimbat, fără respectarea prevederilor legale destinaţia a 25 de milioane de lei, bani încasaţi pentru costrucţia primului tronson din autostrada Nădlac-Arad. Dar această autostradă era finanţată în proporţie de 85% din fonduri europene.

Cea mai mare parte din suma destinată pentru construcţia autostrăzii, respectiv 9.724.780 de lei, ar fi fost folosită pentru achitarea unor datorii ale societăţilor în care Nelu Iordache era direct interesat, plăţi făcute în baza unor contracte ce nu au legătură cu derularea contractului pentru autostradă. Alţi 9.861.000 de lei au fost retraşi în numerar, "cu scopul declarat al achiziţiei de terenuri, în baza unor antecontracte de vânzare-cumpărare fictive", susţin procurorii anticorupţie. Autorităţile române au început ancheta după ce procurorii anticorupţie europeni au fost sesizaţi de o firmă cu care Romstrade lucra, anume compania portugheză Monteadriano. Discret, un avocat al lui Nelu Iordache lăsa de înţeles că ar fi justificări suficiente în spatele deciziei procurilor.

Sincron Avocat IordacheDSK 03.12.2012
/storage/finite/2012/12/03/1900 Beta 5TC Avocat Nelu Iordache.mov

După ce a fost reţinut, lui Iordache i s-au deschis şi alte dosare, unul dintre acestea în urma unui auto-denunţ. Cum explică experţii rata de absorbţie dezastruoasă a României la 5 ani de la aderarea la UE? O cauză ar fi numărul mare de "neregularităţi", care au dus la presuspendarea a trei programe operaţionale, îngheţarea rambursărilor, corecţii financiare şi riscul suspendării totale a finanţărilor.

SINCRON RALUCA POP, ofiţer proiect SAR
DSK 20.11.2012
/storage/finite/2012/11/20/2000betaOP2 SAR fonduri europene.mov
TC IN 00:16 Proiectul se numeşte Manual de fraudare, dar asta nu înseamnă că vrem să arătăm spre vinovaţi, să spunem că acolo e fraudă
TC OUT 00:23

Specialiştii Societăţii Academice Române au identificat 44 de modalităţi de producere a fraudelor şi a neregulilor în ceea ce priveşte fondurile europene. (INTRA CARTON 3.) De exemplu, investiţiile cu bani europeni îşi schimbă destinaţia şi devin de utilitate personală, ofertele tehnice sunt false, deconturile se fac prin societăţi fictive. (IESE CARTON 3). Acestea sunt nereguli oarecum minore, (INTRA CARTON 4), pentru că în goana disperată după bani europeni nemeritaţii, unui au oferit mită pentru asigurarea cofinanţării, au apelat la spalrae de bani sau pur şi simplu "au fugit cu prefinanţarea" . (IESE CARTON 4) Oficialii europeni susţin însă că nu beneficiarii fondurilor europene nu sunt principalii vinovaţi, ci instituţiile române de management şi de control, adică cele care ar trebui să identifice şi să oprească tentativele de fraudare. Problemele ţin de sistem, care a fost conceput prost de la început, şi de factorul uman care îl populează, este concluzia reprezentanţilor principalelor partide politice.

SINCRON EUGEN TEODOROVICI, conslier de stat
DSK 20.11.2012
/storage/finite/2012/11/20/2000betaOP2 SAR fonduri europene.mov
TC IN 01:10
Mare parte a funcţionarilor publici a luptat împotriva ţării ... De ce? Pentru că de multe ori ... decât acţiunea în sine
TC OUT 01:29

O altă explicaţie a eşecului: în România există 67 de acte normative şi 70 de instituţii cu atribuţii în zona fondurilor europene.

SINCRON CRISTINA TRĂILĂ, fosta şefă ANRMAP
DSK 20.11.2012
/storage/finite/2012/11/20/2000betaOP2 SAR fonduri europene.mov
TC IN 01:37
08:46 Când ai la nivel 70 de instituţii ... adică absorbţia pe care o avem
TC OUT 01:53

Soluţiile pentru gestionarea fondurilor europene, găsite de principalele partide politice, se referă la simplificarea procedurilor, crearea unei structuri centrale de coordonare a Autorităţilor de Mangement şi trierea funcţionarilor implicaţi în evaluarea şi controlul fondurilor europene. O parte din programe, cum ar fi cel pe Mediu şi pentru Dezvoltarea Resurselor Umane au fost deblocate spre finalul anului 2012. Însă anul s-a încheiat cu probleme mari în alte domenii, cum ar fi progrmaul de Creştere a Competitivităţii Economice.

Sincron Ponta
DSK 03.12.2012
/storage/bruturi/2012/12/03/1225_USL_conferinta_victor_ponta_crin_antonescu_.mov
23:30 Stati sa lamurim un lucru. Noi ca să ni se deblocheze programele respective am luat deja masuri. 23:35
musca
23:40 am îndreptat pe proceduri si am platit niste corectii financiare fara de care nu se putea. Dacă vorbim de actualele Autoritati de Management cu exceptia POS CCE unde am discutat cu ministrul Chiţoiu si o sa luam niste masuri radicale acolo practic asta e, 6 luni, o reacreditam. Celelalte insa nu putem sa le reacredităm pentru ca pierdem un an de zile 24:13

Consultanţii pe fonduri europene spun însă că decizia nu aparţine Guvernului, ci Uniunii Europene.

Sincron Gheorghe Boeru consultant
DSK 03.12.2012
/storage/bruturi/2012/12/03/1650_fonduri_ue_dana_badea.mov
SEC 11 Este obligat să reacrediteze primul ministru si Guvernul Romaniei. sec 18
musca
03:57 Pierdem nişte bani pentru că dacă ne reacredităm înseamnă că noi nu putem funcţiona. De ce ne reacredităm că nu avem voie să funcţionăm. Eu as face-o pe bucati. Să fiu in locul Guvernului Romaniei as negocia cu UE sa imi lase plăţile să pot să facturez la UE 04:13
musca
05:43 În varianta în care nu se pot trimite facturile catre UE ? Atunci avem o mare problema caci acum facturile sunt 360 de milioane de euro 05>52

Problemele găsite în domeniul fondurilor europene reprezintă, însă, doar o mică parte din situaţia dramatică în care se zbate România. Să luăm exemplul tuturor achiziţiilor publice, în condiţiile în care unele proiecte cu bani europeni folosesc sistemul public de achiziţii electronice.

Sincron Lehel Lorand Bogdan
DSK 29.10.2012
/storage/finite/2012/10/29/1900betavi2_contestatii gigant.mov
TC IN 00.00
TC OUT 01.38

Cu achiziţii publice de 20 de miliarde de Euro în fiecare an, Romania înregistreaza un nou record negativ: achiziţii de 13 miliarde din cele 20 au fost contestate. Practic pentru fiecare 6 Euro din 10 cheltuiti, au existat suspiciuni. Suspiciunile au fost confirmate pentru fiecare 3 Euro din 10 cheltuiti iar 1,5 Euro din fiecare 10 cheltuiti au reprezentat sume pe care autoritatile contractante doreau sa le acorde cu generozitate fara niciun fel de respect fata de lege.

În timp ce România se chinuie să ia banii europeni, alte ţări din regiune sunt veritabile poveşti de succes. Spre exemplu, Polonia a reuşit să evite recesiunea în 2012 graţie îmbunătăţirii absorbţiei de fonduri europene.