Anul 2012 nu a început deloc bine pentru cabinetul Boc şi preşedintele Traian Băsescu. Pe fondul măsurilor economice dure luate de către executiv, o simplă polemică între şeful statului şi doctorul Raed Arafat, legată de reforma sistemului sanitar, a degenerat în violente proteste de stradă, în toată ţara, dar mai cu seamă în Bucureşti.

 

În dramatismul acelor zile, au fost însă şi momente amuzante. Unii protestatari voiau legalizarea marihuanei, iar jandarmii băgau în dube site-uri de cultură.

 

Pe fondul protestelor, cabinetul Boc a făcut la început doar mici concesii. A fost schimbat din funcţie ministrul de Externe, Teodor Baconschi, pentru jigniri la adresa protestatarilor, şi în coaliţie s-a decis amânarea cu un an a aplicării taxei de primă înmatriculare la autovehicule. Dar protestele s-au extins în alte 51 de oraşe din ţară.

 

Ca urmare, şeful statului a retras proiectul de lege privind reforma sănătăţii. Dar cabinetul Boc nu mai putea fi salvat. Aşa că, la 6 februarie premierul Emil Boc a luat decizia de a depune mandatul guvernului: "Am luat această decizie pentru a detensiona situaţia politică şi socială din ţară, dar şi pentru a nu pierde ceea ce românii au câştigat cu atâtea suferinţe şi anume stabilitatea economică a ţării."

 

Ultimul cabinet Boc, care a lasat în urmă o rată a şomajului de 7 procente în decembrie, dar şi adoptarea noului Cod al Muncii.

 

Românii au fost cadorisiţi cu numai 122 de kilometri de autostradă şi 1000 de kilometri de drumuri naţionale, după 3 ani de guvernare. A fost adoptată legea responsabilităţii fiscale şi a fost înfiinţat Consiliul Fiscal. În privinţa gazelor, preţul a rămas aproximativ constant în perioada 2009-2011, iar tariful la energia electrică către consumatorii casnici s-a scumpit cu 10% în acelaşi interval. În urma căderii cabinetului, şeful statului a iniţiat consultări cu partidele, iar fostul şef al SIE, Mihai Răzvan Ungureanu a fost desemnat premier.

 

Ungureanu a propus un guvern, în care PDL a continuat să joace principalul rol. În acelaşi timp, premierul desemnat se baza pe aceeaşi coaliţie PDL-UDMR-UNPR-Minorităţi. Singura schimbare a fost numirea unor miniştri tineri.

 

În afara unor nume cunoscute, cum ar fi Marko Bela, vicepremier sau Gabriel Oprea, ministru al Apărării, toţi ceilalţi deţinători de portofolii erau nume tinere, necunoscute. Atunci s-au făcut cunoscuţi, între alţii, Bogdan Drăgoi, la Finanţe, Gabriel Berca la Interne, Cătălin Baba la Ministerul Educaţiei sau Stelian Fuia, care a ocupat portofoliul Agriculturii.

 

Venirea lui Ungureanu în fruntea cabinetului a avut loc pe fondul grevei parlamentare a Opoziţiei de atunci, USL, a-i cărei reprezentanţi au lipsit atât de la votul comisiilor cât şi de la învestire. Singurul prezent a fost liderul PSD Victor Ponta.

 

Ba chiar, Ponta a anunţat că PSD va susţine cabinetul Ponta în 15 puncte, între care tratatul european de guvernanţă fiscală, eventuala revenire a salariilor la nivelul din 2010 sau reducerea TVA la produsele agricole de bază.
Nici nu s-a instalat bine însa în fotoliul de la Palatul Victoria, şi premierul Ungureanu a avut de dat piept cu nămeţii. Dar şi cu nepăsarea oamenilor, fapt care l-a enervat.

 

Noul guvern a venit cu câteva proiecte ambiţioase, între care adoptarea legii minorităţii, reducerea CAS şi indexări de pensii, amnistia fiscală pentru circa 300 000 de funcţionari publici, obligaţi să returneze sporurile încasate între 2008 şi 2010, dar şi privatizarea Cuprumin sau reîntregirea salariilor bugetarilor.
Presiunea străzii, dar şi a Opoziţiei a fost reluată însă şi a devenit din ce în ce mai puternică.

 

Nici pe plan politic, Mihai Răzvan Ungureanu nu a avut clipe liniştite. În chiar debutul acţiunii sale ca premier, a fost acuzat de lideri liberali că nu şi-ar fi înaintat demisia din PNL, fapt pentru care acest partid anunţa că Ungureanu a fost exclus. Alţi adversari, de la PSD, chiar l-au ameninţat cu moartea, avertizându-l că va avea soarta liderului italian Aldo Moro, asasinat de brigăzile roşii.

 

Scandalurile nu au lipsit. Unul dintre ele a fost legat de exploatarea gazelor de şist, care ar fi urmat să înceapă în perimetrele localităţilor constănţene Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi. Opozitia şi o parte a societăţii civile a organizat mari proteste, considerând că acest tip de exploatare este unul extrem de controversat şi mai periculos decât exploatarea aurului cu cianuri.

 

În final, cabinetul Ungureanu nu a reuşit să privatizeze nici Cuprumin, dupa ce firma care trebuia să preia exploatarea, Roman Copper, a refuzat să depună într-un cont bancar o garanţie pentru investiţiile de mediu şi să publice documentul de privatizare. În mandatul guvernului Ungureanu s-a invit şi un alt scandal, legat de proiectul de înfiinţare a unei secţii în limba maghiară la Universitatea de Medicină şi Farmacie Babes-Bolyai.
Pe scurt, zilele premierului nu au fost deloc uşoare şi chiar le-a anticipat, cu ocazia sedinţei de guvern romano-moldovene, de la Iaşi.

 

Iar viaţa sa a devenit foarte grea, pe 27 aprilie, când, după numai 78 de zile, guvernul Ungureanu părăsea Palatul Victoria, dupa ce moţiunea de cenzură a opoziţiei a fost adoptată.

 

Dărâmarea executivului Ungureanu a fost posibilă, dupa ce în PDL au avut loc dezertări în masă, care au început cu plecarea la PNL a unuia din oamenii forte din PDL Sorin Frunzăverde, liderul Caraş Severin, care şi-a luat alături aproape toţi primarii PDL din judeţ.

 

A urmat ruperea coaliţiei care susţinea guvernul. Şi au urmat momente dramatice şi tensionate în Parlament. Pe fondul plecărilor din PDL, un alt membru important al partidului, Sorina Placintă, a părăsit în lacrimi barca democrat-liberală, aflată în agonie.
S-a format o nouă majoritate: USL, alături de UNPR şi grupul minorităţilor.

 

Cu o lună înainte, Victor Ponta avea însa altă viziune asupra raporturilor cu cel care ar fi trebuit să-l nominalizeze premier. După consultările de la Palatul Cotroceni, din aprilie, lucrurile s-au schimbat.

 

Executivul format de liderul PSD, alături de liberali, a obţinut fără probleme votul Parlamentului.

 

Cabinetul Ponta 1 nu a fost constituit fără scandaluri. Primele au fost legate de unele nominalizări la ministere, cum a fost cazul incompatibilului Victor Alistar sau a acuzaţilor de plagiat, Corina Dumitrescu şi Ioan Mang, nominalizaţi pe rând la Educaţie.

 

A rezultat în final un cabinet, în care au intrat şi nume importante, cum ar fi viceguvernatorul BNR Florin Georgescu la Finanţe sau doctorul Raed Arafat în fruntea Sănătăţii, după demisia medicului Vasile Cepoi, acuzat de conflict de interese. Până la alegerile din 9 decembrie, s-au mai schimbat miniştri, între care Andrei Marga, Mircea Diaconu sau Ioan Rus, în urma diferitelor scandaluri, unele legate de referendumul pentru suspendarea preşedintelui.

 

Printre măsurile pe care şi le-a propus guvernul Ponta 1 s-au aflat: reîntregirea salariilor bugetarilor, restituirea sumelor luate de la pensionari, instituirea unui moratoriu asupra exploatării gazelor de şist şi finalizarea autostrăzii Cernavoda-Constanţa.

 

Toate obiectivele economice au fost însă umbrite de nenumăratele scandaluri politice, care au culminat cu suspendarea şefului statului şi referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu. Abia instalat în fotoliul de la Palatul Victoria, Victor Ponta a fost acuzat de plagiat la lucrarea de doctorat. După un conflict între diferitele instituţii ale ministerului învăţămantului, decizia în cazul plagiatului Ponta a rămas în suspensie.

 

Oricum, a început o altă divergenţă preşedinte-premier, legată de reprezentarea României la Consiliul European, când guvernul a decis unilateral, că delegația la Bruxelles va fi condusă de primul ministru. Mai mult, Parlamentul, dominat de USL şi noii aliaţi, a acordat premierului mandatul de reprezentare a României la Bruxelles.



Conflictul a fost tranşat de Curtea Constituţională, care l-a împuternicit pe Traian Băsescu să reprezinte România la Bruxelles.

Cel mai răsunator scandal din timpul mandatului cabinetului Ponta 1, a fost însă indubitabil, suspendarea şefului statului. După schimbarea, în ritm de blitzkrieg (bliţcrig), a preşedinţilor celor două camere, Avocatului Poporului şi trecerea în subordinea guvernului a Monitorului Oficial, Traian Băsescu a fost suspendat, în urma unor furtunoase şedinţe parlamentare.



A urmat o campanie extrem de dură până la referendumul de demitere. Deşi la referendum, majoritatea a votat în favoarea demiterii, scrutinul a fost invalidat în lipsa cvorumului, iar Traian Băsescu s-a intors la Palatul Cotroceni.

 

Pentru cabinetul Ponta 1 începea însă un alt scandal: privatizarea Oltchim.

 

"Ştiu de neliniştea celor de Oltchim. La asta muncim de ceva timp, la găsirea unui investitor care sa preia Oltchimul , asigurând locurile de muncă şi buna funcţionare".

Iar licitaţia, deşi mult contestată, a avut loc, a fost câştigată de către omul de afaceri Dan Diaconescu, care... nu a adus banii. A făcut însă mult circ mediatic, cu saci plini de bancnote plimbaţi pe străzi şi certuri cu reprezentanţii ministerului Economiei.

 

O privatizare eşuată, anulată şi una dintre restanţele cu care şi-a început mandatul guvernul Ponta 2. Cabinetul Ponta 1 a reuşit totuşi unul din obiectivele sale, respectiv reîntregirea salariilor bugetarilor cu 8 la sută. A lasat însa destule obiective de făcut pentru guvernul Ponta 2, care a venit la putere, în 21 decembrie, în urma votului masiv în favoarea USL. A doua nominalizare a lui Ponta nu s-a făcut totuşi fără certuri cu preşedintele în campania electorală.

 

Iar 9 decembrie, prin victoria zdrobitoare a USL, a adus cu sine şi re-nominalizarea, nevoită, a lui Victor Ponta ca premier, de către şeful statului, după semnarea, în prealabil a unui acord de coabitare preşedinte-premier. Au urmat discuţii cu UDMR pentru cooptarea la guvernare, negocieri eşuate. Iar premierul desemnat a format cabinetul Ponta 2.

 


Guvernul Ponta 2 a devenit însă unul mai stufos decât cabinetul Ponta 1, cu 20 de ministere, 6 miniştri delegaţi şi un vicepremier. În noul executiv au aparut portofolii noi, precum cel al proiectelor de interes naţional sau cel al tineretului şi sportului sau 3 posturi de vicepremieri. În noul executiv au rămas o parte din numele vechiului guvern, precum Mircea Duşa sau Titus Corlăţean, dar au apărut nume noi, de exemplu Liviu Dragnea, vicepremier, Varujan Vosganian la Economie sau Relu Fenechiu la Transporturi.

"Să discutăm rapid despre modul de restructurare a guvernului şi o spun şi public, o să vă spun şi în particular, eu cred că e bine să fie mai mulţi miniştri pentru a avea fiecare o responsabilitate foarte clară, dar prin restructurare aveţi o oportunitate pe care vă cer să nu o rataţi , de a mai reduce aparatul birocratic. Cu ocazia acestei restructurări am constatat că există cinci departamente care fac acelaşi lucru în cinci ministere, am constatat că avem zeci şi sute de oameni care teoretic scriu trei hârtii, aşa încât dacă sunteţi dumneavoastră fiecare responsabil de domeniul respectiv, vă rog să fiţi responsabili şi de modul în care cheltuim banii", a spus Ponta în prima şedinţă de Guvern.

 

Proaspăt instalatul cabinet are proiecte ambiţioase, printre care reducerea TVA la 19 la sută sau reducerea CAS cu 5 la sută pentru angajator, dar numai din 2016. Până atunci însă, conform inţelegerilor cu organismele financiare, cabinetul trebuie să privatizeze Oltchim, CFR Marfa şi Poşta Română. Are însă şi importante restanţe legislative, între care legile sănătăţii şi electorală, precum şi modificarea Constituţiei.