"După dealuri", de Cristian Mungiu

 

După ce în 2007 a câştigat Palme d'Or la Festivalul de film de la Cannes, cu "4 luni, 3 săptamani, 2 zile", anul acesta, la acelaşi prestigios festival, Cristian Mungiu a primit pentru pelicula "După dealuri" două distincţii, pentru scenariu, respectiv interpretare feminină. Publicaţia franceză Le Figaro îi dedică regizorului român un articol amplu, în care realizările lui sunt prezentate cu superlative de care niciun artist român nu s-a mai bucurat în ultimii ani: "mare cineast, chiar supradotat", "fiecare film al său e un şoc, un miracol" şi chiar "geniul din Carpaţi". Cristian Mungiu pare a fi mai degrabă pe placul francezilor decât al românilor. Multe voci autohtone i-au reproşat caracterul documentar al filmelor sale, în detrimentul laturii artistice.


Însă chiar şi aşa, După Dealuri i-a adus lui Mungiu premiul pentru scenariu la Festivalul de la Cannes. Au fost recompensate şi cele doua protagoniste, Cosmina Stratan si Cristina Flutur, cu premiul pentru interpretare feminină. După dealuri a câstigat, la începutul lunii octombrie Marele Premiu al sectiunii Filmmakers of Tomorrow - FEDEORA, la Festivalul International de Film de la Haifa, Israel şi premiul special al juriului la a 50-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film din Gijon, Spania. La acestea se adaugă şi Premiul publicului, stabilit pe bază de vot, în sectiunea Balcan Survey a Festivalului International de Film de la Salonic. Pelicula lui Mungiu a fost desemnată „Cel mai bun film la Festivalul de Film" de la Vukovar Croaţia şi la Herceg Novi, Muntenegru. Şi este recomnadarea României pentru premiile Oscar 2013.

 

După dealuri spune povestea a două fete, Alina şi Voichiţa, care au crescut împreună la orfelinat şi s-au regăsit apoi într-o mănăstire izolată din România. Alina vrea să plece de acolo pentru a se stabili în Germania şi îşi doreşte ca Voichita să vină cu ea. Însă Voichiţa este ataşată profund de viaţa de la mănăstire. Atunci când Alina îl înfruntă pe preot, tânăra este dusă la spital, iar persoanele care o îngrijesc încep să creadă că este posedată de diavol.

 

„DESPRE OAMENI ŞI MELCI", în regia lui Tudor Giurgiu


Filmul "Despre oameni si melci", în regia lui Tudor Giurgiu, a obţinut Premiul Special al Juriului la cea de-a 28-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Varşovia, desfăşurat între 12 şi 21 octombrie. Ca urmare a proiecţiilor de la Varşovia, "Despre oameni şi melci" a fost invitat să participe şi la Festivalul Internaţional de Film de la Edinburgh, care va avea loc în vara anului viitor. Festivalul de la Edinburgh este cel mai vechi festival de film din lume şi un punct de atracţie pentru industria de film internaţională. Filmul a atras atenţia distribuitorilor polonezi, care şi-au arătat intenţia de a-l lansa pe marile ecrane.

 

Filmul este o comedie romantică, al cărei subiect, pe scurt, arată astfel: Fabrica de mașini ARO a dat faliment și urmează să fie privatizată într-o săptămână. Va fi cumpărată de o companie franceză care intenţionează să o transforme într-o crescătorie de melci. Dintre cei 3000 de muncitori pe care fabrica îi are în prezent, doar 300 își vor păstra locul de muncă. George Petrescu, liderul de sindicat trăiește cu o sumă modică lunară, la fel ca toţi ceilalţi muncitori din oraș. Neputând să doarmă, într-o noapte, vede o reclamă la televizor despre o bancă de spermă care plătește 50 dolari pentru fiecare donaţie. Așa îi vine ideea nebunească de a salva fabrica și locurile de muncă ale colegilor săi. Dacă 1000 dintre muncitori își vând sperma timp de o săptămână, ar putea strânge suficienţi bani pentru a salva fabrica de la faliment. Așa, ar putea să dea din nou drumul la producţie și toată lumea ar avea din nou de lucru.

 

Scenariul filmului îi aparţine lui Ionuţ Teianu, mutat în Franţa din 1991, după ce a absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Vivi Drăgan Vasile semnează imaginea, iar Vlaicu Golcea este compozitorul muzicii filmului. Despre oameni și melci este o coproducţie româno-franceză, fiind produs de Libra Film (România) și Agat Films (Franţa).
Monica Bârlădeanu, actriţa din rolul principal, a recunoscut, la premieră, că acest proiect este un punct interesant din cariera sa şi îi invită pe români în cinematografe: "Le promitem că, pentru o oră şi jumătate o să încercăm să-i amuzăm dar şi să-i emoţionăm. Încercăm să-i facem să plângă, să iubească, să iasă de la filmul nostru cu un sentiment mai bun despre ce am trăit în anii 90".

 

Tudor Giugiu nu a încheiat anul aşa. La începutul lui decembrie a primit premiul pentru cel mai bun scurtmetraj, "Superman, Spiderman sau Batman". Filmul spune povestea lui Aron, un băieţel de 5 ani, care împreună cu tatăl său acoperit de griji, porneşte într-o dimineaţă pe un drum la capătul căruia doreşte, asemenea eroilor din benzile desenate, să-şi salveze mama bolnavă de inimă. Pelicula a câştigat medalia de aur la Manhattan Short, la Kaliber 35 Munich International Film Festival şi la Aspen Shortfest.

 

Filmul „Toată lumea din familia noastră" în regia lui Radu Jude a luat marele premiu la Festivalul de la Sarajevo şi spune povestea complicată a unei vacanţe ratate din cauza unor relaţii de familie stricate. Pelicula îi are în rolurile principale pe Şerban Pavlu, Sofia Nicolaescu, Mihaela Sîrbu şi Gabriel Spahiu.
Iar premiile nu s-au oprit aici. Filmul a fost recompensat în Belgia cu două premii: Bayard d'Or pentru cel mai bun film și Premiul pentru cel mai bun actor, acordat lui Șerban Pavlu, personajul principal.

 

Tot la categoria film, trei români au fost nominalizaţi la premiile Emmy 2012 pentru o miniserie TV turnată în România. Cineaştii români Şerban Porupcă, Adina Bucur şi Dragoş Stanomir au fost nominalizaţi la premiile Primetime Emmy 2012, pentru miniseria TV "Hatfields & McCoys", produsă de televiziunea History Channel în colaborare cu Castel Film şi realizată în România. Potrivit Academy of Television Arts & Sciences, asociaţia care decernează premiile Primetime Emmy, Şerban Porupcă a fost nominalizat la categoria "cea mai bună regie artistică pentru o miniserie TV" alături de John Vertrees, Derek Hill şi Sally Black, Adina Bucur a fost nominalizată la categoria "cele mai bune costume pentru o miniserie TV", alături de Karri Hutchinson, iar Dragoş Stanomir a fost nominalizat la categoria "cel mai bun mixaj de sunet". Miniseria "Hatfields & McCoys" a primit în total 16 nominalizări, inclusiv la categoriile "cea mai bună miniserie TV", "cel mai bun actor într-o miniserie TV" Kevin Costner şi Bill Paxton, "cea mai bună actriţă în rol secundar dintr-o miniserie TV" Mare Winningham şi "cel mai bun actor într-un rol secundar dintr-o miniserie TV", Tom Berenger. Miniseria a mai fost nominalizată la categoriile "cel mai bun regizor", "cel mai bun scenariu", "cel mai bun casting", "cel mai bun montaj", "cele mai bune coafuri", "cel mai bun machiaj", "cea mai bună coloană sonoră" şi "cel mai bun montaj de sunet".

 

Seria TV a avut succes în Statele Unite, unde primul episod difuzat pe History Channel în 28 mai a înregistrat o audienţă de 13,9 milioane de spectatori. Cuprinde trei episoade, descrie rivalitatea dintre familiile Hatfield şi McCoy, în primii ani după încheierea Războiului Civil din Statele Unite. Filmările au avut loc în 2011, cea mai mare parte în studiourile Castel Film din România, dar şi în localităţi din judeţele Argeş şi Braşov. Premiile Primetime Emmy se acordă, în general, în duminica ce precede debutul sezonului de toamnă la televiziunile americane. Gala este difuzată, prin rotaţie, de cele patru posturi de televiziune majore din Statele Unite ale Americii - CBS, ABC, NBC şi FOX.

 

MUZICA ROMÂNEASCĂ ÎN 2012

 

 

Muzica este iubită de toţi. De cei care o scriu, o cântă, o ascultă. De generaţii întregi, prin muzică s-au înţeles popoare, s-au legat prietenii, oamenii au trecut mai uşor peste evenimentele triste şi au sărbătorit viaţa. Cu muzica clasică, cu folclorul, dar şi cu muzica modernă, pop, dance sau rock&roll, România se mândreşte cu vocile ei şi le răsplăteşte la Romanian Music Awards. Cel mai mare şi așteptat eveniment din muzica autohtonă a avut loc în acest an în Craiova, în Piața Mihai Viteazu unde au fost acordate 17 premii muzicale. Smiley a primit premii pentru cel mai bun website şi pentru cel mai bun producător, împreună cu echipa Hahaha production.

 

Alexandra Stan a câştigat premiul pentru cea mai bună voce feminină, iar cea care a cucerit cele mai multe inimi peste hotare a rămas şi în acest an, tot Inna. Cântăreaţa a susţinut concerte impresionante în faţa a mii de americani, care au fost cuceriţi de talentul româncei. A ajuns în America, după ce a încheiat turneul de succes din Mexic. "I Am The Club Rocker" a adunat la concertele artistei mii de fani. Inna s-a întâlnit cu admiratorii ei din Seattle, Las Vegas, Los Angeles şi San Francisco şi a interpretat cele mai cunoscute piese care i-au adus notorietate. Dacă în America Latină cântăreaţa se bucură de mare succes, iată că nici piaţa asiatică nu este de neglijat. Inna cucereşte acum Japonia cu piesa "Club Rocker".

 

DESIGNERII ROMÂNI ÎN 2012

 

Când vine vorba de fashion, designerii români şi-au făcut un nume printre zeii care guverneaza trendurile. Aceștia au ieşit în lumina reflectoarelor şi s-au infiltrat cu succes la Hollywood şi la săptămâna modei din Paris sau Berlin. Performanţa nu constă numai în recunoaştere internaţională, ci şi în faptul că multe dintre starletele autohtone au început să cumpere branduri româneşti. Şi nu doar cele autohtone. Colecţiile designerilor români atrag atenţia pe toate podiumurile internaţionale pe care urcă.


La începutul lui 2012, designerul Cătălin Botezatu a participat la un show de modă în Paris unde a cucerit publicul. El şi-a prezentat colecţia haute couture la Carrousel du Louvre. Nici America nu a rămas indiferentă în faţa creaţiilor lui Botezatu. Acesta a fost invitat special la săptămâna modei din New York. Acolo a prezentat cea mai nouă colecţie vestimentară, Domina. Cătălin Botezatu se află deja la a opta invitaţie la festivalul de modă New York Couture Fashion Week. El şi-a prezentat cea mai nouă colecţie în faţa a peste 3.000 de persoane. În impozanta sală Grand Ballroom a Hotelului Waldorf Astoria au fost prezenţi stilişti, critici de modă, jurnalişti din peste 25 de ţări, oameni de afaceri şi vedete. Colecţia Domina cuprinde numai rochii de seară, realizate din materiale preţioase, completate cu dantelă franţuzească, blănuri şi pene. La fel ca şi în ediţiile anterioare ale New York Couture Fashion Week, designerul român a fost o reală atracţie pentru mass-media, graţie creaţiilor sale şi a modelelor machiate şi coafate într-un stil extravagant, de echipa formată de Mirela Vescan şi Laurent Tourette.



Dacă vorbim de apariţiile pe covorul roşu, designerul român Maria Lucia Hohan a ajuns preferata vedetelor. Jennifer Lopez, Mena Suvari, Katherine Heigl şi Anna Faris sunt câteva dintre starurile care îi poartă creaţiile. Maria Lucia Hohan, prin brandul său MLH, a lansat colecţia primavara/vara 2012, care s-a făcut remarcată prin calitatea tiparelor, nivelul de dificultate şi calitatea execuţiei, precum şi pentru atenţia deosebită la detalii. În stilul caracteristic, Maria Lucia Hohan propune un univers diafan şi feminin, caracterizat prin materiale preţioase, culori pudrate şi linii simplificate, de un rafinament absolut. Întreaga colecţie este marcată de universului dansului, din care Maria continua sa se inspire.

 

"Femeia trebuie sa poarte rochia, şi nu invers" a spus-o mereu Maria Hohan. Pentru aceasta este nevoie ca designul să pună în valoare corpul, să aducă în prim plan calităţile fizice, fără, însă, să constrângă. Este ştiut că luxul trebuie să fie confortabil, de aceea creaţiile ei se inspiră şi din dans, unde armonia estetică a costumului se împleteşte cu confortul de care dansatorii au nevoie.

 

Ultima colecţie a artistei cuprinde piese unicat sau serii foarte scurte, în stilul deja consacrat al creatoarei. Țesăturile și accesoriile specifice lenjeriei intime și corsetăriei, alături de voalurile semitransparente și tulle-ul de mătase, noul material preferat al Mariei, se combină într-o varietate de piese unice și deosebite. O altă piesă definitorie a colecției de sezon este și corsetul nude, acoperit cu mătase plisată pe partea din față, care se asortează cu fuste mini cu diverse aplicații sau care intră pur și simplu în structura unei rochii scurte sau lungi. MLH propune o cromatică din care nu lipsesc nuanțele de nude, mov lavanda, alb vanilie și bej caramel. În noua colecție și-au făcut loc și tonuri de roșu, verde smarald și verde măsliniu. Actrița Katherine Heigl într-o rochie MLH este cea mai recentă apariție pe covorul roșu care a primit aprecieri. Vedeta a optat pentru o ținută din noua colectie MLH la premiera peliculei "One For The Money", criticii de modă fiind încântați de eleganța rochiei de culoare gri perlat. Actrițele Kathleen Robertson și Jenna Dewan au pășit pe covorul roșu la cea de-a 69-a ediție a premiilor "Globul de Aur" din Beverly Hills, California, purtând creații din noua colecție MLH, ambele fiind incluse de presă de specialitate pe lista celor mai bine îmbrăcate vedete de la eveniment.

 

MIRCEA CĂRTĂRESCU, TOT MAI APROAPE DE NOBEL

 

Scriitorul român Mircea Cărtărescu a fost, pentru al doilea an consecutiv, unul dintre nominalizaţii la câştigarea prestigiosului premiu Nobel, pentru literatură. Agenţia britanică de pariurri Ladbrokes, fondată în 1886 şi lider mondial pe piaţa de profil, l-a situat pe scriitorul român Mircea Cărtărescu printre favoriţii Premiului Nobel pentru Literatură. Autor al volumelor "De ce iubim femeile", trilogia "Orbitor", "Nostalgia" şi "Zen", Mircea Cărtărescu a avut o cotă de 25/1 la câştigarea Nobelului literar în 2012, conform britanicilor. Poet, prozator, eseist şi publicist, Mircea Cărtărescu a fost plasat pe locul al 23-lea în preferinţele pariorilor, cu aceeaşi şansă la trofeu ca Umberto Eco sau Leonard Nolens, dar pe o poziţie superioară faţă de scriitori celebri precum Ian McEwan, Margaret Atwood, Kazuo Ishiguro sau Salman Rushdie. În 2011, tot la agenţia britanică Ladbrokes, Mircea Cărtărescu avea o cotă de 23/1 la câştigarea Nobelului literar şi era plasat pe locul al nouălea în preferinţele pariorilor.

 

OLIMPICII ROMÂNI

 

România a ocupat primul loc din Uniunea Europeană și locul 10 din 100 de țări la Olimpiada Internațională de Matematică de anul acesta, potrivit clasamentului neoficial realizat în fiecare an după acest eveniment. Două medalii de aur, trei de argint şi una de bronz au fost aduse în România, de către olimpicii români.

 

Iata cine sunt elevii români care au câștigat premii la Olimpiada Internațională de Matematică 2012, desfășurată în Mar del Plata, Argentina:

 

Omer Cerraholu este elev în clasa a 11-a la Colegiul National Gheorghe Șincai din Baia Mare. La 14 ani a câștigat medalia de aur la Olimpiada Internaționala de Matematica, Bremen, 2009. Are un palmares impresionant de medalii de aur și argint la competițiile nationale și internaționale de matematică și fizică. Este pasionat de științe și filozofie.

 

Radu Bumbacea a absolvit anul acesta Colegiul Naţional Tudor Vianu Bucureşti. A câștigat medalie de aur la Olimpiada Internațională de Matematică, Amsterdam 2012 şi Kazakhstan 2011. Este câştigator al olimpiadelor de matematică naționale începând din clasa a VIII-a. Radu este Pasionat de literatură și științe și va studia la Cambridge.

 

Octav Drăgoi a absolvit anul acesta Liceul Internțtional de Informatică, București. Primele succese la matematică le-a realizat când era elev în clasele elementare la Slobozia. A câștigat olimpiada Națională de Matematică în câteva rânduri, începând din clasa a 7-a. Este medaliat cu aur la Olimpiada Internațională de Matematică, Amsterdam 2011 și la Balcaniada de Matematică din Turcia 2012. Octav este pasionat de chitară, informatică și electronică și își va continua cursurile la Harvard.

 

Ioana Tamaş a absolvit anul acesta Liceul Internațional de Informatică, București. S-a remarcat când era eleva în gimnaziu la Școala Generală nr. 79, București. La Olimpiada Națională de Matematică din acest an de la Constanța a căștigat premiul "Laurențiu Panaitopol", ce se acordă pentru întreaga activitate de olimpic pe parcursul școlii. Ioana este pasionată de muzică, film, fotografie și călîtorii.

 

Ştefan Ivanovici a absolvit anul acesta Liceul Internțtional de Informatică. Pasiunea pentru matematică a început de pe vremea claselor elementare la Bacău. A câștigat medalia de aur la Olimpiada Internațională de Matematică din Kazakhstan, 2010.

 

Ştefan Spătaru este elev in clasa a 10-a la Liceul Internațional de Informatică, București. A fost îndrumat în copilărie de familie și profesori de matematică din Alexandria. Ştefan a câştigat medalia de aur la Balcaniada de Matematică, Turcia, 2012.

 

Lotul olimpic al României a mai dat o lovitură: două medalii de aur şi două de bronz, precum şi o menţiune la cea de-a şasea ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Astronomie şi Astrofizică, desfăşurată la Rio de Janeiro, în Brazilia. Medaliile de aur au fost câştigate de Mihai Răcoreanu de la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" din Galaţi şi de Cătălina-Ana Miritescu de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Bronzul a ajuns la Iustina Crăciun şi Ana-Maria Constantin, amândouă de la Liceul Internaţional de Informatică din Bucureşti. Menţiunea i-a fost acordată lui Paul Drăghiş de la Colegiul Naţional "Vasile Lucaciu" din Baia Mare. Echipa României s-a clasat astfel pe locul al treilea în topul pe naţiuni. La olimpiadă au luat parte elevi din 32 de ţări. Noua victorie a copiilor noştri vine după ce coordonatorul lotului olimpic de matematica a anunţat că medaliaţii din aces an nu au fost recompensati cu traditionalul premiu de 2.000 de euro pentru aur, deoarece ministerul de Finante nu a aprobat platile. Premierul Ponta a replicat că este o anomalie moştenită de la guvernul trecut şi a promis că executivul de-acum o va rezolva.

 

INVENȚII ROMÂNEȘTI - IUSTIN CAPRĂ

 

Criza face bine societății pentru că îi forţează pe oameni să caute soluţii noi, spune inventatorul Justin Capră. Lucrează la o nouă invenție și cu modestia-i binecunoscută spune că nu îl interesează să o breveteze. Inginerul de aviație este de părere că fiecare trebuie să se reorienteze pentru că locurile de muncă vor fi din ce în ce mai puţine iar oamenii vor fi înlocuiţi de roboţi.

 

Nevoia este mama invenției, crede inventatorul Justin Capră care a creat de-a lungul vieții opt aparate de zbor, vehicule, miniturisme, motorete, trotinete, a participat la numeroase colaborări, în total peste 100 lucrări.



”A fost greu dar mi-a prins foarte bine. Eu am fost si arestat in 1956. Si mi-a servit pentru ca înţelepciunea se obţine în claustrare şi nu în dolce far niente”, spune  Justin Capră

 

La optzeci de ani nu a renunţat la pasiunea de-o viata si lucreaza la un nou proiect: Nici nu ştiu dacă e invenție. Lucrez la un vehicul acum care este capabil să aibă un raport masă - sarcină utilă mult mai bun decât în mod obişnuit. La un automobil obișnuit, dacă faci toate conversiile cu ce are de transportat, e cam 2% randament și 98% distrugere. Eu vreau ca acest automobil să nu mai respecte acest raport.

 

Inventatorul Justin Capră spune că un procent destul de mic de invenții ajunge să fie pus în aplicare din motive sociale sau politice: Gândiți-vă că dacă de mâine merg mașini fără consum apare o explozie socială. Mii de şomeri în industria petrolieră, construcţii, infrastructură. De aceea lucrurile se aplică mai greu, destul de încet. De la noi chiar am primit amenințări că ar fi bine să mă astâmpăr pentru că e o mafie și e bine să lalala... Eu mă astâmpăr pentru că eu nu fac serie. Oricum eu mă astâmpăr.

 

Inventatorul Justin Capră îşi doreste să sprijine tinerii cu idei iar pentru asta si-a creat propria Fundatie. Albert Suvac student la Arte este unul dintre cei care beneficiază de ajutorul lui Iustin Capă. A creat Greeney din necesitatea de a se deplasa mai usor intr-un oras supraaglomerat. Este un triciclu pliabil pe care-l putem lua în portbagaj, în lift, în casa fără să ne mai preocupe găsirea unui loc de parcare. Functioneaza pe baterii si are o autonomie de 40 de km.(15:00-20:00 imagini cu Albert,se da cu triciclul, arata cum se pliaza)

 

Inginerul de aviaţie Iustin Capră a colaborat cu Henri Coandă şi a participat la târguri de invenţii din lumea întreagă. National Geographic a prezentat o parte din invenţiile sale, multe dintre ele nebrevetate. În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capră a inventat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor pe care însă nu l-a brevetat iar americanii si l-au însusit. De altfel, spune el, serviciile secrete americane i-au trimis înregistrări video de la testele pe care le-a făcut cu rucsacul zburător în anii 50, filmări care dispăruseră în urma unui incendiu. La ora actuală din cele 100 de lucrări ale sale sunt expuse doar patru aparate de zbor, două la Muzeul Aviaţiei şi două la Muzeul Tehnic.

 

LASERUL DE LA MĂGURELE

 

Alţi oameni importanţi pentru evoluţia României sunt la un pas de Bucureşti, la Măgurele. Oraşul va deveni un Silicon Valley de România. Acolo se va construi, până în 2017, cel mai puternic laser din lume. Este vorba de o investiţie în jurul căreia vor gravita firme din domeniul cercetării şi nu numai. Până atunci însă, autorităţile locale sau Ministerul Dezvoltării trebuie să rezolve o problemă gravă: drumurile de acces în localitate sunt sub orice critică.



La mijlocul lunii septembrie, Comisia Europeană a aprobat finanţarea construirii celui mai puternic laser din lume la Măgurele, în judeţul Ilfov. Extreme Light Infrastructure Nuclear-Physics, prescurtat ELI, este o investiţie de peste 350 de milioane de euro. Managerul proiectului, profesorul Nicolae Zamfir, susţine că ELI va aduce în România un ansamblu tehnolgic fără precedent, ce se va înălţa pe terenul Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară "Horia Hulubei.



"Nu va fi Războiul Stelelor, aplicaţiile vor fi toate civile, dar asta nu înseamnă că rezultatele noastre nu vor fi folosite şi de cei care au studii în domeniul acesta", a precizat şeful Institutului. El speră ca acest centru să fie funcţional în 2017, când este de aşteptat ca acolo să lucreze peste 200 de cercetători, atât români, cât şi străini. Pe durata proiectului, parcul tehnologic de la Măgurele va găzdui mii de specialişti în mai multe sectoare. În proiectul ELI colaborează 13 ţări europene. Cehia, Ungaria şi România au fost alese să găzduiască părţi din mega-laser. Fiecare componentă va studia lumina de mare intensitate. Construcţia de la Măgurele este cea mai complexă şi presupune cercetare în fizica nucleară cu ajutorul fasciculelor laser şi gamma.