Pieţele emergente din blocul comunitar se confruntă cu dezechilibre severe ale balanţei de plăţi, declinul cererii pentru exporturi şi blocajul de pe piaţa de credit, se arată în materialul semnat de Paul Taylor.
Jurnalistul Reuters comentează că politicile monetare care vizează schimbul valutar, introduse cu peste un deceniu în urmă, generează probleme pentru populaţie, companii şi guverne. El citează declaraţiile făcute de şeful diviziei de analiză economică şi de piaţă pentru Europa Centrală şi de Est în cadrul CitiGroup, David Lubin care spune că voinţa de a împrumuta a dispărut pe plan internaţional, iar orice ţară care are un necesar de finanţare externă trebuie să scape de el urgent.
Reuters aminteşte că impactul crizei este resimţit printr-o recesiune mai severă şi reduceri de salarii în statele cu cursuri de schimb fixe, în timp ce, în ţările cu valute tranzacţionate liber, ratele creditelor în monedă străină, îndeosebi în euro şi franci elveţieni, devin din ce în ce mai scumpe.
Spre deosebire de statele asiatice, care au reuşit să iasă din criza valutară din 1997-1998 prin exporturi masive, Europa de Est nu poate spera la o astfel de soluţie, din cauza scăderii cererii şi pieţei creditelor pe plan mondial, se mai arată în editorial. Polonia, Cehia, Ungaria şi România se confruntă cu deprecierea puternică a monedelor naţionale în raport cu euro, care afectează serios datornicii în monedă străină, în timp ce Letonia, Lituania, Estonia şi Bulgaria, state cu rată fixă de schimb între valutele locale şi moneda unică, au probleme de competitivitate economică. Slovenia şi Slovacia, care au reuşit să intre în zona euro la scurt timp înainte de declanşarea crizei din regiune şi sunt protejate, astfel, de riscurile de schimb valutar, riscă de asemenea pierderea competitivităţii la export.
