Candidatul la președinția României Victor Ponta a declarat luni că va opri exporturile de cereale ucrainene prin porturile de la Marea Neagră ale țării, dacă va fi ales, pentru a proteja fermierii locali, dar a promis să apere Moldova vecină în cazul unui atac rusesc.
Candidatul la președinție Ponta spune că va pune capăt exporturilor de cereale ucrainene prin România
România, un stat membru al Uniunii Europene și al NATO, va organiza o reluare a alegerilor prezidențiale în mai după ce votul din decembrie a fost anulat din cauza acuzațiilor de amestec rusesc, pe care Moscova le neagă. Rolul Bucureștiului în NATO și UE precum și ajutorul acordat Ucrainei vecine sunt în centrul atenției.
Președintele României are un rol semi-executiv care include președinția consiliului care decide cu privire la ajutorul militar și cheltuielile de apărare și poate pune veto la voturile Uniunii Europene care necesită unanimitate.
Ponta, 52 de ani, este un fost prim-ministru de stânga a cărui politică a devenit ultranaționalistă. Potrivit sondajelor de opinie, el are șanse să ajungă în al doilea tur de scrutin, alături de liderul opoziției de extremă dreapta George Simion, candidatul înlocuitor al liderului de extremă dreapta interzis în votul anulat.
România a contribuit la exportul a aproximativ 29 de milioane de tone de cereale ucrainene prin portul Constanța din Marea Neagră în cei trei ani de la invazia Moscovei devenind principala rută alternativă de ieșire a Ucrainei.
"A existat o politică de favorizare a cerealelor ucrainene în ceea ce privește accesul la facilitățile portuare în ultimii ani în detrimentul cerealelor românești, iar fermierii români au fost foarte afectați de acest lucru", a declarat Ponta într-un interviu pentru Reuters.
El a spus că va menține alte măsuri deja în vigoare pentru a sprijini Ucraina inclusiv tranzitul de arme și instruirea piloților ucraineni.
SPRIJINĂ SCHIMBĂRILE "RADICALE" ÎN SUA
Ponta, care a demisionat din funcția de prim-ministru în 2015 după un incendiu mortal într-un club de noapte și a cărui primă candidatură prezidențială în 2014 a fost zădărnicită de obstacolele birocratice ale guvernului său pentru votul românilor din străinătate, a declarat că susține ceea ce el numește "schimbările radicale" care au loc în Statele Unite.
Anularea alegerilor din decembrie a plasat România în centrul unei dispute între Europa și administrația președintelui american Donald Trump cu privire la libertatea de exprimare și suprimarea oponenților politici.
"Trebuie doar să fim pragmatici și să înțelegem că la Washington lucrurile s-au schimbat fundamental și … că putem avea o relație bazată pe diferite criterii: pragmatism, interes comun și colaborare militară", a spus Ponta.
"Slavă Domnului că joc golf și slavă Domnului că nu-l întrec pe președintele Trump la golf. El mă bate, cu greu, dar mă bate".
El a declarat că va sprijini creșterea cheltuielilor de apărare ale României la peste 3% din producția economică în 2026, de la 2,5% planificat pentru acest an, și a spus că se va concentra pe construirea bazei aeriene militare emblematice Mihail Kogălniceanu, care găzduiește trupe americane.
Ponta a declarat că abordarea sa "România pe primul loc" în UE și NATO se va concentra pe sprijinirea aderării la UE pentru Moldova și Balcanii de Vest, precum și pe parteneriatele strategice cu Polonia și Turcia, principala putere militară din Marea Neagră.
"Cred că România poate sprijini Moldova în caz de agresiune", a spus el. "Realistic, România nu poate sprijini o altă țară, fie ea Ucraina sau alta. Dar are capacitatea de a face acest lucru pentru Moldova".
Ponta a mai spus că nu susține introducerea uniunilor civile pentru cuplurile de același sex.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
