România liberă: Cum a devenit Pasajul Basarab un record european. Pasajul Basarab dă cumplite bătăi de cap, de patru ani, inginerilor români, spanioli şi italieni care lucrează împreună la acest proiect. Deseori planurile din birouri nu s-au potrivit cu cele din teren, îngreunându-le munca. Dar există şi un motiv de fală: podul hobanat, porţiunea suspendată prin cabluri deasupra căii ferate, este cel mai lat de acest tip din Europa. Se sprijină pe doi piloni de 80 de metri înălţime, care vor fi conectaţi la 3.000 de cabluri pentru a-i susţine structura masivă de metal, lată de 42 de metri, un record de lărgime pentru spaţiul european. Este vorba despre podul hobanat al Pasajului Basarab, primul lucru pe care îl menţionează Ion Dedu, şeful Direcţiei Transporturi din Primăria Capitalei, când vorbeşte despre punctele forte ale proiectului.

EVZ: Cum scapi mai ieftin de creditele luate "cu buletinul". Cele mai bune oferte de refinanţare a împrumuturilor mai vechi de consum sunt cele pentru clienţii care aduc giranţi sau au conturi de salarii la aceeaşi bancă. Doar zece bănci de pe piaţa locală oferă credite de refinanţare consistente, mai precis în valoare de 10.000 de euro sau 42.700 de lei, fără giranţi sau garanţii, care pot fi rambursate în zece ani.

ZF: Portretul celui mai bun angajator român din 2010. Nu au făcut concedieri, continuă angajările şi chiar au majorat salariile în cei doi ani de criză. Preferă să comunice direct cu angajaţii şi, dacă nu este întotdeauna posibil, dezvoltă tot felul de platforme interne prin care să-şi anunţe angajaţii de cele mai noi schimbări din companie. Organizează petreceri şi-şi trimit angajaţii în teambuildinguri, iar salariaţii performanţi primesc şofer care să le rezolve problemele personale sau zile suplimentare de concediu de odihnă. Acesta este portretul celor mai buni angajatori români care au ieşit pe primele locuri în topul Best Employers 2010, realizat în acest an de compania de consultanţă în resurse umane AonHewitt, prezentă în România prin partenerul Monday Insight Consulting.

Capital: Cum îşi finanţează ungurii autostrăzile pe spatele românilor. Aproape 13 milioane de euro este valoarea totală a vinietelor cumpărate, în primele nouă luni ale acestui an, de şoferii români care au circulat pe autostrăzile din Ungaria. Circa 15 milioane de euro sunt investite anual de români în infrastructura rutieră maghiară. Banii provin din cele aproape 1,5 milioane de viniete cumpărate de şoferii care tranzitează ţara vecină. În primele nouă luni ale acestui an au fost achiziţionate deja viniete în valoare de 12,7 milioane de euro, cei mai mulţi bani virați în conturile autorităţilor din Ungaria fiind plătiţi de şoferii de TIR-uri: opt milioane de euro în primele nouă luni ale anului, 5,8 milioane de euro fiind valoarea vinietelor pentru o zi, cumpărate de şoferii autovehiculelor mai mari de 12 tone.

Porsche Boxster la preţ de Logan MCV. Un Porsche Boxster, dar din 2002 cu motor de 3,2 litri şi 252 CP, are circa 70-100.000 km la bord şi o echipare care include tapiţerie din piele, faruri cu xenon, climatizare şi scaune electrice. Nu este la fel de performant sau modern ca unul din 2010, dar are un preţ de aproximativ 12.000 de euro, adică similară cu cea a unui model Logan MCV diesel de top. Singurul dezavantaj îl reprezintă întreţinerea scumpă, dar imaginea este asigurată, scrie ZF.

Adevărul: România începe să atragă investiţii şi în domeniul producerii de electricitate din surse solare, după boomul din sectorul eolian. Primele proiecte încep să se contureze în vestul ţării. Transelectrica are deja cereri de racord la sistemul energetic naţional. După boomul din sectorul eolian, în România apar şi primii investitori interesaţi să producă electricitate din radiaţiile solare. „Există o listă de mai mult de 10 investitori care sunt interesaţi şi au venit la noi cu asemenea proiecte. Sunt şi companii mari, şi companii mici", a declarat, pentru „Adevărul", David Nicholl, preşedintele pentru România al Schneider Electric, companie franceză specializată în managementul energetic.