Revista presei 7.10.2010 - Cum riscă statul să rămână şi fără acţiuni la Rompetrol

EVZ: Cum riscă statul să rămână şi fără acţiuni la Rompetrol. După ce a primit acţiuni în loc de bani de la Rompetrol Rafinare, Ministerul Finanţelor riscă să rămână şi fără aceste titluri sau cel puţin să se aleagă cu un pachet mult diminuat.

Preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, susţine că pachetul statului ar putea fi redus de la 44,7% la circa 33%. Acest lucru s-ar putea întâmpla întrucât acţionarii Rompetrol au aprobat pe 30 septembrie două majorări de capital. Prima s-a făcut prin transformarea datoriilor către stat în valoare de 1,9 miliarde lei (516 milioane euro) într-un pachet de 44,7% în favoarea Ministerului Finanţelor.

Capital: George Becali, TriGranit, Cefin, Gabriel Popoviciu şi Ion Ţiriac, primii cinci dintre marii proprietari de terenuri pentru construcţii din România, au acumulat înainte de criza imobiliară o suprafaţă totală de 1.521 de hectare, echivalentul a două oraşe de talia Urziceniului.

Patronul echipei de fotbal Steaua Bucureşti a realizat încă de la începutul anului trecut că vânzarea de terenuri nu mai este o soluţie, de vreme ce pe piaţă nu mai sunt cumpărători interesaţi de loturi mari. Acesta vede, ca alternativă la acest fenomen, dezvoltarea de locuinţe pe care să le vândă sub preţul pieţei. În acest sens, Becali are în dezvoltare un bloc cu circa 300 de locuinţe sociale la Zimnicea, a cărui valoare a fost estimată la un milion de euro, şi alte şase blocuri de locuinţe cu câte cinci etaje, cu o suprafaţă totală construită de 84.775 mp, a căror valoare se ridică la peste 80 milioane de euro.

Jurnalul Naţional: Constituirea giganţilor energetici Electra şi Hidroenergetica este un secret de stat. Ce contează că o parte din sindicate, organizaţii non-guvernamentale şi o serie de experţi în domeniul energetic au criticat mai multe părţi ale proiectului de fuziune, statul consideră că nu trebuie să ştim o serie de detalii ale operaţiunii.

După ce Hidrosind, sindicatul salariaţilor din Hidroelectrica, a făcut plângere la 28 mai către Comisia Europeană pe motiv că proiectul de fuziune a companiilor din domeniul energetic ar fi o subvenţie indirectă a termocentralelor şi minelor de cărbune, autorităţile din România au dat un răspuns. Dar numai o parte a documentelor este publică, restul fiind trecut la categoria confidenţial. "Menţionăm faptul că numai informaţiile transmise în Anexele 2 şi 3 la prezenta scrisoare sunt considerate de Statul român drept confidenţiale, urmând a beneficia de tratament corespunzător", se arată în prezentarea situaţiei de partea română, care a fost prezentată de CE sindicaliştilor.

Gândul: Preţuri între 400 şi 1.500 de euro pentru ofertele de la Târgul Vacanţelor de Iarnă. Impulsionaţi de criză, hotelierii îşi actualizează ofertele pentru sezonul de iarnă la noile pretenţii ale clientului autohton

Agenţiile de turism încearcă să anticipeze tendinţele sezonului hibernal 2010. Pentru că ideea înscrierilor timpurii a atras clienţi, agenţiile mizează în continuare pe ea. Vizitatorii Târgului Internaţional de Turism al ANAT "Winter Holidays", organizat la Sala Palatului între 7 şi octombire, pot beneficia de avantajele unui astfel de program conceput special pentru perioada de iarnă. Reducerile merg şi până la 30% din valoarea pachetului cumpărat, hotelierii români lăsând consistent din preţ pentru a nu rămâne cu camerele goale pe timp de iarnă. Un astfel de exemplu este pachetul de Revelion, de cinci zile, într-un hotel de trei stele din Câmpulung Moldovenesc care costă 800 de lei.

Adevărul: Românii preferă buticul în locul hipermarketului. Piaţa de retail este suprasaturată, iar magazinele mici, de cartier au început să preia o parte dintre clienţii tradiţionali ai marilor comercianţi. Hipermarketurile au devenit furnizorii micilor comercianţi şi ai restaurantelor, după ce românii au început să se reorienteze spre buticurile de la colţul blocului.

În prezent, comerţul modern - buticurile de la colţul fiecărui bloc sau minimarketurile - reprezintă jumătate din piaţa de bunuri de larg consum, estimată la 20 de miliarde de euro.

România liberă: "Războiul mondial al valutelor" aruncă lumea în secolul 19. În timp ce Administraţia Obama continuă „bătălia" cu liderii de la Beijing privind devalorizarea artificială a  monedei chineze, un număr crescând de ţări abandonează regulile pieţei libere care au dominat comerţul mondial în ultimele decenii şi încep să joace după „regulile chineze".

Marea bătălie a momentului opune Statele Unite şi China, acuzată de Washington că nu acţionează destul de rapid pentru reevaluarea monedei sale naţionale, yuanul. Camera Reprezentanţilor a votat un proiect de lege care relevă că rata de schimb a yuanului reprezintă o subvenţie deghizată, riscând să reaprindă diferende mai vechi dintre Washington şi Beijing pe tema schimburilor comerciale. Textul ar putea deschide calea introducerii unei taxe vamale suplimentare asupra produselor importate din China, legea propusă permiţând Departamentului  american al Comerţului  să aplice drepturi vamale compensatorii, dacă se dovedeşte - conform criteriilor OMC - că un guvern acţionează asupra ratei de schimb şi contribuie în acest mod la „subvenţionarea" exporturilor.

ZF: România mai este în top 10 mondial doar la consumul de bere per capita, la trimis spam-uri şi la viteza internetului.

România va ajunge anul acesta, ca urmare a dublării producţiei de porumb, până la 9 milioane de tone, în top 10 mondial al ţărilor producătoare, după Statele Unite, China, Brazilia dar înaintea altor ţări ca Ucraina, Spania sau Federaţia Rusă. Producţia de anul acesta valorează circa 1,3 miliarde de euro, la preţul de circa 142 de euro/pe tonă (600 lei/tona) care se practică acum pe piaţă. România, situată din punctul de vedere al PIB/capita, de circa 6.000 de euro, la jumătatea clasamentului mondial, are foarte puţine sectoare unde este în top 10 mondial.