Revista presei economice internaţionale

Guvernatorul Băncii Franţei îl numeşte „geniul fraudei”, este vorba despre cel care a reuşit să zguduie temeliile sistemului bancar francez. Financial Times ni-l prezintă pe Jerome Kerviel, traderul de 31 de ani care a fraudat Societe Generale cu 4,9 miliarde de euro. Banca franceză care a susţinut mereu că este inventatoarea instrumentelor derivate, devine victima propriilor creaţii. Momentan nu este cunoscut locul în care se află Kerviel dar avocatul acestuia a dezminţit zvonurile potrivit cărora clientul său ar fi fugit şi a declarat că traderul se va pune la dispoziţia autorităţilor dacă acestea o vor cere. Incidentul de ieri alimentează speculaţiile conform cărora Societe Generale ar putea deveni ţinta unei preluări.

„Guvernul Prodi pică în urma votului din Parlamentul italian”, este un alt titlu de primă pagină din Financial Times. Guvernul de centru-stânga a pierdut votul de încredere la o diferenţă de doar cinci voturi, 161 la 156. Romano Prodi este aşteptat să-şi înainteze demisia Preşedintelui italian Giorgio Napolitano. Preşedintele va putea să încerce să formeze un nou guvern sau să declanşeze alegeri anticipate. Tot de aici putem citi despre trendul puternic ascendent al acţiunilor Microsoft. Acestea s-au apreciat ieri cu 10 procente după ce compania a publicat estimările de venituri pentru anul în curs şi care s-au situat în jurul a 60 de miliarde de dolari, cu 1 miliard peste estimările analiştilor.

Fondurile suverane resping acuzaţiile privitoare la lipsa de transparenţă, ne informează The Guardian. Mai mulţi reprezentanţi ai fondurilor au ţinut să demonteze reproşurile legate de o agendă ascunsă şi de lipsa unor criterii de guvernanţă corporatiste clare. "Vorbim despre reglementări preventive împotriva unor fenomene care probabil nu se vor produce. Nu beneficiem de prezumţia de nevinovăţie", a declarat Mohamed Al-Jasser de la Agenţia Monetară Saudită. "Nici fondurile de mare risc nu au fost reglementate, în ciuda tuturor problemelor pe care le-au cauzat." a mai declarat acesta.

"Allianz înregistrează câştiguri record în ciuda crizei financiare", este unul dintre subiectele pe care le găsim în secţiunea economică a Frankfurter Allgemeine. În ciuda problemelor întâmpinate de către una dintre băncile concernului şi anume Dresner Bank, conform cifrelor preliminare, Allianz se poate mândri cu un căştig net de 8 miliarde de euro pe anul 2007, faţă de doar 6 miliarde pentru anul precedent. Pe sectorul bancar, reprezentat de Dresdner Bank, concernul german se confruntă cu deprecieri de active de 900 de milioane de euro rezultate în urma expunerii la piaţa americană de credite subprime.

Nokia cucereşte peste 40 de procente din piaţa telefoanelor mobile. În plin scandal legat de închiderea fabricii din Bochum, preşedintele gigantului finlandez a anunţat că în ultimul trimestru al anului trecut a reuşit să vândă 133,5 milioane de telefoane mobile. Cifra de afaceri anualizată a înregistrat o creştere de 24%& faţă de anul precedent, ridicându-se la 51 de miliarde de euro. Câştigul net a crescut cu 67 de procente până la nivelul de 7,2 miliarde de euro. Preşedintele Kallasvuo şi-a cerut scuze pentru comunicarea defectuoasă în cazul Bochum şi a declarat că explorează soluţii pentru cei 2300 de disponibilizaţi şi pentru întreaga regiune.

Firmele de lobby au facilitat intrarea pe piaţa americană a investiţiilor guvernamentale străine, este unul dintre principalele titluri din Wall Street Journal. Dacă în urmă cu doi ani, Congresul American a reuşit să determine Dubai-ul să-şi abandoneze intenţiile de a gestiona porturi americane, astăzi situaţia este cu totul alta. Guvernele unor state din Golful Persic, China sau Singapore au achiziţionat participaţii la instituţii care reprezintă coloana vertebrală a sistemului financiar american. Mutările spectaculoase şi potrivit multora, ameninţătoare au fost facilitate de către iniţiaţi ai coridoarelor puterii din Washington. Brokerii de putere provin atât din rîndul republicanilor cât şi cel al democraţilor şi au creionat tranzacţiile de aşa natură încât ele să nu atragă prea mare atenţie din partea legislativului american.

"Washingtonul pune în mişcare planul de a revigora economia", este un alt titlu din cotidianul Wall Street Journal. Congresul şi Casa Albă au ajuns la o concluzie în privinţa pachetului de stimuli fiscali menit să umplă bunzunarele consumatorilor dar şi ale companiilor cu 150 de miliarde de dolari. Piesa centrală este pachetul de înlesniri de taxe în valoare de 100 de miliarde îndreptat către 117 milioane de familii americane. Majoritatea plătitorilor taxei pe venit vor primi o reducere de 600 de dolari, în cazul unei familii cu ambii soţi angajaţi, suma se va ridica la 1200. Pentru fiecare copil, guvernul oferă de asemenea o înlesnire de 300 de dolari.

Exportatorii din întreaga Asie tremură la perspectiva unei crize americane, este unul dintre titlurile din secţiunea economică a New York Times. Diminuarea cererii americane reprezintă deja un fapt. Comenzile pentru tractoare de gabarit mic spre exemplu au scăzut cu 5% anul trecut şi este de aşteptat ca cererea să fie în continuare afectată. Aigret Indutries, producător chinez de sisteme de telecomunicaţii şi aparate de fax se confruntă cu o scădere de peste 30 de procente a comenzilor venite din Statele Unite.

Din cotidianul austriac Wirtschaftsblatt aflăm despre expansiunea companiei de construcţii Strabag în Rusia. Aceasta îşi consolidează poziţia pe piaţa rusească prin achiziţionarea a doi dezvoltatori imobiliari autohtoni, PIK Group şi Otrkrytie. Până acum, Strabag a amai încheiat parterneriate cu firme ale oligarhului rus Oleg Deripaska sau Deutsche Bank.

Parisul vrea să înăsprească controlul în sistemul bancar, scrie Le Monde la secţiunea economică. Din articol aflăm că preşedintele Nicolas Sarkozy se va întâlni pe 29 ianuarie la Londra, cu primul ministru englez, Gordon Brown, cu premierul italian demisionar, Romano Prodi şi cu Angela Merkel pentru a discuta problemele din sistemul bancar în contextul fraudei uriaşe produse la Societe Generale. Sarkozy este preocupat în mod special de forma de calcul a ratei solvabilităţii băncilor şi de capacitatea lor de rezistenţă la şocuri financiare puternice.