Revista presei economice internaţionale, 19 martie 2008

Acţiunile urcă în urma reducerii dobânzii de referinţă, titrează Financial Times. Titlurile bursiere americane au cunoscut ieri cea mai mare revenire din ultimii cinci ani datorită creşterii încrederii în sistemul financiar şi a reducerii dobânzii cheie cu 75 de puncte de bază, până la 2,25%. Reducerea s-a situat sub aşteptări, dar investitorii şi-au depăşit dezamăgirea iniţială, iar acţiunile au închis până la urmă la niveluri ridicate. Prin această reducere, Rezerva Federală a încercat să menţină un echilibru între stimularea creşterii economice şi inflaţie. Totuşi, doi dintre membri comitetului de politică monetară al FED s-au declarat în favoarea unei reduceri cu doar 50 de puncte de bază. Reducerea, chiar dacă a fost una mare, judecând după standardele istorice, sugerează că Banca Centrală Americană crede că nu va reuşi să rezolve criza doar prin intermediul măsurilor de politică monetară. În comunicatul care a însoţit decizia se spune că riscurile la care este supusă creşterea economică se menţin, iar perspectivele de creştere s-au diminuat în continuare. Rezerva Federală îşi rezervă astfel posibilitatea de a mai opera şi alte reducerei în cadrul viitoarelor şedinţe de politică monetară. FED-ul a redus de asemenea cu 75 de puncte de bază rata de discount la care acordă împrumuturi de urgenţă, până la 2,5%.

Tot din Financial Times aflăm despre opţiunile pentru viitor ale Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Încheierea perioadei de tranziţie pentru statele post-comuniste ridică întrebări asupra viitorului BERD. Statele Unite, cel mai mare acţionar, doreşte ca banca să plătească dividende şi să înceapă să-şi încheie operaţiunile în state avansate din Europa Centrală. Statele post-comuniste sunt însă de părere că BERD-ul mai are încă multe de făcut în ţările mai puţin dezvoltate ale regiunii. Printre statele membre ale Uniunii Europene, care deţine 60% din totalul drepturilor de vot, există însă divergenţe de opinii, deoarece unii susţin poziţia americană. Tot din partea europenilor au existat propuneri de fuziune cu Banca Europeană de Investiţii din Luxembourg. Jurnaliştii britanici sunt de părere că o concluzie pripită din partea Uniunii Europene nu ar fi benefică, având în vedere expertiza BERD în sectoare precum private finance sau întreprinderi mici şi mijlocii. Locaţia din Londra, permite de asemenea contactul nemijlocit şi cooperarea strânsă cu bănci comerciale şi companii. Potrivit Financial Times, aceste avantaje s-ar pierde în cazul unei fuziuni.

Din The Guardian aflăm despre inflaţia preţurilor de consum care a urcat în Marea Britanie până la cel mai înalt nivel din ultimele nouă luni, respectiv 2,5%, pe fondul scumpirii preţurilor la energie. Analiştii sunt de părere că majorarea cu 0,3% faţă de nivelul lunii ianuarie complică planurile Băncii Angliei de a reduce dobânda de politică monetară, pe fondul actualei crize a creditelor. Banca centrală britanică a avertizat că ţinta de 2% va fi depăşită datorită creşterilor drastice la preţul alimenterlor şi al energiei.

Northern Rock va concedia 2000 de angajaţi, este un alt titlu din The Guardian. Banca Ipotecară din Newcastle a anunţat că îşi va reduce numărul de personal cu cel puţin 50%, în următorii trei până la patru ani. Riscurile asumate de fosta echipă de management vor fi reduse, pe măsură ce operaţiunile băncii vor deveni mai tradiţionale, a declarat Preşedintele Northern Rock, Ron Sandler.

În cotidianul Handelsblatt putem citi în exclusivitate un interviu cu şeful Băncii Federale, Axel Weber. Potrivit acestuia, pieţele de capital se confruntă cu sentimente de incertitudine şi teamă după ce Bear Sterns a foat la un pas de a intra în faliment. Weber crede că este nevoie de mai multă transparenţă, dar şi de norme mai clare la care să se raporteze toţi actorii din piaţă.

"Acţionarii nu sunt pregătiţi să renunţe la Bear", este articolul de deschidere din Wall Street Journal. Speculatorii din piaţă mizează pe o plată adiţională semnificativă pe care JP Morgan ar fi nevoită să o plătească pentru Bear Sterns şi au contribuit astfel la aprecierea titlurilor Bear cu 23%. Bătălia îi are ca protagonişti pe acţionarii frustraţi ai Bear Sterns, pe de-o parte, şi echipa de conducere a JP Morgan, alături de Rezerva Federală, pe de altă parte. Acţionarii ameninţă să suspende tranzacţia prin votul împotrivă. Prin asta ar risca însă să supere FED-ul care ar putea renunţa la garanţiile oferite pentru activele Bear Sterns. Surse apropiate tranzacţiei sunt de părere că suma ar putea fi majorată doar în cazul unui blocaj, mizează însă pe determinarea şefului JP Morgan, Jamie Diamond. În momentul de faţă, titlurile Bear sunt tranzacţionate la o valoare de aproximativ trei ori mai mare decât preţul de achiziţie de 2 dolari pe acţiune. În urma unei majorări de capital de 16 procente, valoarea ofertei s-a ridicat într-un final la 339 de milioane de dolari sau 2,34 de dolari pe acţiune.

Tot de aici aflăm şi despre rezultatele Goldman Sachs şi Lehman Brothers care s-au situat uşor peste aşteptările pieţei, declanşând astfel valul de entuziasm care a marcat ieri bursa din America. "N-aş putea spune că mă aştept la o schimbare", a declarat CFO-ul Lehman, Erin Callan. "Acesta este mediul de afaceri pe care trebuie să contăm până la încheierea anului calendaristic", a mai declarat aceasta. Goldman a înregistrat la rândul său primul declin în profitul pe acţiune din ultimele 11 trimestre, datorită deprecierilor de active de aproximativ 2 miliarde de dolari. Întrebat când crede că vom asista la finalul actualei crize, directorul financiar al Goldman Sachs, David Viniar, a spus: "Îmi doresc să vă pot răspunde la această întrebare"

"Ne confruntăm cu cea mai mare criză din ultimele decenii", a declarat ieri Peer Steinbrueck, ministrul de finanţe german. Frankfurter Allgemeine Zeitung ne prezintă pledoaria lui Steinbrueck în favoarea intervenţiei politicului pentru protejarea economiei. "Efectele crizei asupra economiei reale nu pot fi trecute cu vederea" a declarat acesta. Declaraţiile vin după ce tot ieri, şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann a făcut apel la acţiunea concertată a guvernelor, băncilor centrale şi a instituţiilor financiare pentru depăşirea actualei crize.

Din cotidianul austriac Wirtschaftsblatt aflăm despre efectele anunţului Voestalpine de a sista investiţiile în Linz, în urma divergenţelor cu Uniunea Europeană pe marginea nivelului emisiilor de carbon. Gigantul metalurgic nu îşi va mai mări astfel capacitatea de producţie de la 5,5 milioane la 6,5 milioane de tone, aşa cum plănuia iniţial. Şeful Voestalpine Wolfgang Eder a declarat că noile facilităţi care urmează să fie deschise undeva în zona Mării Negre, vor avea astfel o capacitate de producţie sporită, de 7 milioane de tone. România este una dintre destinaţiile luate în calcul de către metalurgiştii din Austria.

Sectorul telecom şi cel al internetului ar putea fi scoase de pe lista domeniilor strategice în care investiţiile străine sunt strict limitate, informează The Moscow Times. La acestea s-ar mai putea adăuga şi micile reţele de distribuţie a electricităţii.

Tot din The Moscow Times mai aflăm şi despre acordul dintre Gazprom şi guvernul bolivian potrivit căruia concernul rusesc va demara activităţi de exploatare a gazelor naturale.