Revista presei economice internaţionale, 31 martie 2008

„Liderul georgiean avertizează asupra unui veto din partea Rusiei”, titrează Financial Times. Într-un interviu telefonic acordat cotidianului britanic, Mikhail Saakashvilli avertizează asupra consecinţelor pe care o va avea neacordarea dreptului de aderare la membership action plan pentru Georgia şi Ucraina. El consideră că o asemenea atitudinea este sinonimă cu acordarea unui drept de veto Rusiei. „O poziţie împăciuitoare îi va determină să fie mai duri şi mai provocatori. Indiferent de ce cred unii europeni, este practic ca şi cum le-ai acorda un drept de veto, pentru că ei aşa o vor percepe!” a declarat Saakashvilli. Statele Unite şi ţările din fostul bloc sovietic susţin cauza celor souă state, în timp ce alţi membri, în special din Europa occidentală, sunt împotrivă, în principal datorită opoziţiei Rusiei.

Tot de aici aflăm despre planurile de înfiinţare a unei bănci islamice în Elveţia. Banca Naţională a Kuweitului, una dintre cele mai mari bănci din Orientul Mijlociu, intenţionează să înfiinţeze o bancă islamică privată în Elveţia, în parteneriat cu o instituţie din Arabia Saudiată. Mişcarea vine pe fondul creşterii continue a sectorului bancar islamic, în ciuda crizei financiare la nicel global. Potrivit agenţiei Moodyţs, activele acestei industrii au crescut cu aproximativ 20%, până la nivelul de 500 de miliarde de dolari, din vara trecută şi până acum.

„Investitorii au retras 100 de miliarde de dolari din fondurile de investiţii”, este un alt titlu din Financial Times. Investitori la nivel global au retras aproximativ 100 de miliarde de dolari din fondurile cu plasamente în acţiuni în primele trei luni ale anului. Potrivit Emerging Portofolio Fund Research, fondurile au cunoscut un influx de 19 miliarde de dolair în aceeaşi perioadă a anului 2007 şi de 49 de miliarde pe primele trei luni ale lui 2006.

Din cotidianul The Moscow Times aflăm despre planurile lui Vladimir Putin legate de summitul Nato de la Bucureşti. Preşedintele rus va încerca să ofere sprijin pentru operaţiunile NATO din Afghanistan, în cazul în care Ucraina şi Georgia nu vor fi invitate să adere la membership action plan. Putin ar putea de asemenea susţine un plan de reintegrarea a Transnistriei în Republica Moldova, în cazul în care Moldova ar renunnţa la aspiraţiile nord-atlantice şi ar rămâne neutră.

De la secţiunea economică a cotidianului The Times aflăm că fondurile de private equity Blackstone şi CVC au în vederea achiziţia în parteneriat a unei participaţii minoritare semnificative în Mitchells and Butlers, lanţul de puburi de care aparţin Harvester şi All Bar One. Cele două firme lucrează de mai multe săptămâni la această tranzacţie. Este de aşteptat ca în actualele condiţii de piaţă să nu se intenţioneze preluarea M&B's.

„Planul lui Paulson începe marchează începutul bătăliei asupra supravegherii pieţei”, titrează The Wall Street Journal. Planul administraţiei Bush de remodelare a sistemului financiar va genera o lungi dezbateri asupra rolului statului în reglementarea şi funcţionarea pieţelor financiare. Draftul de proiect care a fost pus în circulaţie peste weekend propune fuziunea sau chiar desfiinţarea unor instituţii de tradiţie precum Comisia pentru Valori Mobiliare şi Pieţe de Capital şi investirea cu noi superputeri a Rezervei Federale. Henry Paulson va prezenta proiectul în cursul zilei de luni. Secretarul pentru Trezorerie a declarat într-un interviu că sistemul de reglementare a eşuat. „Avem nevoie de reglementări, dar dacă le avem, acestea trebuie să fie structurate de aşa natură încât să aducă mai multă eficienţă. Peste tot pe unde mă uit, văd că lucrurile nu sunt adaptate noilor realităţi”, a mai declarat acesta. Este de aşteptat ca în cursul acestui an, noile măsuri să nu poată fi implementate, datorită alegerilor prezidenţiale şi pentru congres, ceea ce înseamnă că ultimul cuvânt îl vor avea noul preşedinte şi noul viitorul for legiuitor. Până nu demult, administraţia Bush s-a declarat împotrivă reglementărilor excesive, în timp ce democraţii şi nu numai consideră că actuala criză se datorează tocmai lipsei de reglementare. Reacţiile din partea mediului financiar la noile propuneri au fost de un optimism moderat. „Orice măsură de natură să mişte actualul sistem de reglementare fragmentat, este binevenită” a declarat Thomas Russo, chief legal officer şi vice-preşedinte al Lehman Brothers.

Tot de aici aflăm şi despre acţiunea în justiţie pe care Lehman Brothers o va intenta companiei Marubeni, cea mai mare casă de comerţ din Japonia. Lehman susţine că doi angajaţi ai Marubeni au folosit documente false pentru a strânge capital de la bănci de investiţii. Schema elaborată a fost ţesută în jurul unui parteneriat care a vea în vedere modernizarea de spitale. Lehman reclamă o fraudă de 350 de milioane de dolari.

De la secţiunea economică a cotidianului Frankfurter Allgemeine aflăm că în primul trimestru, marile companii din Germania intenţionează să facă 40.000 disponibilizări. Este vorba despre un raport negativ, având în vedere că numărul de noi locuri de muncă proiectate este de doar 23.000. Din acelaşi articol mai aflăm că pe fondul crizei financiare declanşate în vara anului trecut, peste 60.000 de angajaţi din sistemul bancar au fost concediaţi până la acest moment. Majoritatea reducerilor de personal au venit din America, câteva mii de locuri de mucă s-au pierdut însă şi în Europa, la bănci precum Northern Rock, HSBC, UBS sau West LB.

"E.ON intenţionează să devină cel mai mare incineratori de deşeuri din Europa", titrează Handelsblatt. "Până în anul 2015 vrem să avem o cifră de afaceri de peste 1 miliard pe acest segment, de patru ori mai mult ca acum" a declarat pentru Handelsblatt Carsten Staeblein, şeful Eon Energy. În acest moment, Eon realizează din energia obţinută din prelucrarea deşeurilor, o cifră de afaceri de 260 de milioane de euro şi este astfel lider în domeniu pe piaţa germană.

"Tesco se apropie de cucerirea totală a Marii Britanii", titrează Guardian. Prin recenta achiziţie a unor supermarketuri situate pe insulele din Scoţia, Tesco mai face încă un pas hotărâtor spre cucerirea totală a pieţei. În momentul de faţă, gigantul de retail deţine unităţi în fiecare zonă din Scoţia. Harrogate şi Yorkshire sunt singurele regiuni din Marea Britanie în care Tesco nu este prezent.