Revista presei economice internaţionale, marţi, 25 noiembrie

 

Contribuabilii britanici se pregătesc pentru şase ani de austeritate, titrează pe prima pagină, Financial Times. Ei sunt nevoiţi să plătească pentru costul recesiuni însă guvernul de la Londra promite un stimul fiscal în valoare de 20 de miliarde de lire sterline. Şeful trezoreriei, Alistair Darling a detaliat cel mai restricitv buget din 1993, care prevede, printre altele, majorarea cu 0,5% a contribuţiilor pentru asigurări atât din partea angajaţilor cât şi din partea angajatorilor. Cei care câştigă peste 100.000 de lire pe an vor plăti o taxă pe venit mai mare, iar cei cu venituri de peste 150.000 de lire vor trebui să dea statului 45% din această sumă. Deasemenea, cheltuielile publice vor fi reduse drastic până la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani. Darling a vrut să arate City-ului şi investitorilor străini că Marea Britanie are un plan car de a readuce prudenţa în finanţele publice , în condiţiile în care, toate estimările arătau contrariul, notează Financial Times.

Wall Street Journal analizează pe prima pagină planul de salvare al preşedintelui ales al Statelor Unite, Barack Obama. Specialiştii intervievaţi de contidianul american se aşteaptă ca planul să includă o majorare a cheltuielilor pe termen lung pentru a diminua perioada de scădere economică.

Obama a declarat că îşi va baza programul pe stimularea economiei, şi va încerca să-şi treacă planul cât mai repede prin Congres pentru a limita, pe cât se poate efectele recesiunii. Dacă în general pachetele stimulative sunt pe termen scurt, echipa lui Obama ţinteşte un program pe termen lung ceea ce îi face pe analişti să se gândească la o prelungire a presiunilor economice şi în următorii ani.

Noul preşedinte american a schiţat câteva priorităţi printre care se numără crearea a 2,5 milioane de locuri de muncă, construcţia de drumuri, poduri, şcoli şi tehnologii de energie – regenerabilă. Obama nu a exclus faptul că, aceste creşteri ale cheltuileilor publice vor necesita majorări de taxe, însă a declarat că, dacă va fi nevoie se va orienta spre cei cu venituri mari. Echipa numită de Barack Obama este, în linii mari, aceeaşi care, în perioada lui Clinton a jucat un rol major în transformarea deficitului bugetar în surplus. Atât Lawrence Summers, desemnat şeful Consiliului Economic Naţional cât şi Timothy Geithner viitorul secretar al Trezoreriei au fost primiţi cu entuziasm şi de tabăra republicană.

Din Les Echos aflăm că Europa vine în sprijinul sectorului auto. Chiar dacă planul Comisiei Europene de relansare a economiei nu este încă definitivat, liniile mari sunt deja cunoscute. Sectorul auto va reprezenta inima dispozitivului în condiţiiile în care Franţa solicită o reducere a TVA la maşinilie vândute. Planul va fi adoptat mâine la Bruxelles, iar valoarea sa este estimată la 130 de miliarde de euro. Printre principalele reglementări pe care le conţine, se numără coordonarea acţiunilor naţionale de redresare economică, nu numai pentru a le amplifica efectul ci mai degrabă pentru a avea grijă să nu vină în contradicţie una cu cealaltă.

Vremuri rele pentru unii, alţii încasează mulţi bani, scrie The Moscow Times. Băncile de investiţii concediază sute de oameni, dezvoltatorii îşi înghează proiectele, iar companiile petroliere cer ajutorul guvernului, notează cotidianul din capitala Rusiei. Însă în cazul unor companii afacerea nu a mers niciodată mai bine. Este vorba în primul rând ce agenţiile de colactare a creanţelor. Încasăm de trei – patru ori mai mulţi bani decât înainte, spune Nikolai Ivanov, directorul USB Credit Collection Agency, citat de Moscow Times.