Revista presei economice, joi, 28 februarie

Vrem sau nu, CE fixeaza valoarea uzinei de la Craiova la 116 mil. euro, ne informeaza Business Standard. Privatizarea Automobile Craiova va fi incheiata in data de 4 martie prin adoptarea unei legi speciale de catre Parlament. Comisia Europeana a stabilit ieri pretul pentru participatia de 72,4% din Automobile Craiova la 84 mil. euro, din care 27 mil. euro reprezinta ajutor de stat. In paralel patru furnizori ai Ford cauta locatii in apropierea fostei fabrici Daewoo. “Investigatia Comisiei a aratat ca impunerea conditiilor respective a dus la scaderea pretului de vanzare. Valoarea de piata a participatiei de 72,4% detinuta de statul roman din activele industriale de baza, participatie cumparata de Ford, a fost estimata la 84 de milioane de euro. In consecinta, prin impunerea unei serii de conditii de alta natura decat economica in ceea ce priveste licitatia, Romania a renuntat la venituri in valoare de 27 de milioane de euro”, se mentioneaza in comunicat. Reprezentantii Ford Europa s-au declarat multumiti de decizia CE si au anuntat ca vor continua procesul de privatizare. “Ford Europa saluta decizia de astazi (n.r. – miercuri) a Comisiei Europene prin care se anunta finalizarea investigatiei deschise in cazul privatizarii Automobile Craiova, permitand astfel continuarea procedurilor necesare in vederea cumpararii uzinei. Acum, scopul nostru este acela de a prelua fabrica cat mai curand posibil si de a o transforma intr-un centru de productie auto de talie internationala”, a declarat presedintele Ford Europa, John Fleming. Materialul complet.

In doua luni va fi selectat un consultant pentru listarea Romtelecom, sustine Ziarul Financiar. Ministerul Comunicatiilor va selecta in termen de doua luni consultantul pentru lansarea unei oferte publice de vanzare pe piata de capital a unui pachet de 10% din participatia statului la Romtelecom, listarea fiind preconizata pentru ultimul trimestru din acest an. Actionarii Romtelecom sunt grupul elen de telecomunicatii OTE - 54,01% si statul roman (prin Ministerul Comunicatiilor) - 45,99%. "Dupa publicarea in Monitorul Oficial a actului normativ, care va modifica HG 727/2005 privind unele masuri pentru finalizarea privatizarii Romtelecom, vom publica anuntul pentru selectarea casei de avocatura care va ajuta Ministerul sa intocmeasca caietul de sarcini pentru alegerea consultantului. Cred ca in doua luni vom finaliza cele doua etape", a declarat ieri ministrul de resort, Karoly Borbely. Citeste stirea.

Constructia autostrazii Comarnic-Brasov implica costuri de 45 de milioane de euro/km, afirma Cotidianul. Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a aprobat in Consiliul sau Tehnico-Economic (CTE) un studiu realizat de catre firma britanica Atkins conform caruia costul total de realizare a autostrazii, in sistem de concesiune, este de nu mai putin de 2,6 miliarde de euro. Daca s-ar construi cu bani de la bugetul de stat, costul total ar fi chiar cu 800 de milioane de euro mai mare, sustine studiul. Potrivit datelor din documentatia de licitatie, traficul exprimat ca medie zilnica anuala va varia in perioada 2013-2025 intre 9.887 de vehicule (portiunea Predeal-Risnov, in 2013) si 45.000 de vehicule intre Sinaia si Busteni, in 2025. Pe aceasta perioada, media anuala zilnica va fi deci de 25.000 de masini. Luind in calcul o perioada de concesionare de 30 de ani, adica pina in 2040, si presupunind ca tendinta de crestere a traficului se va mentine pina la finalul concesiunii, media perioadei ar putea fi 30.000 de masini. In concluzie, in cei 30 de ani ai concesiunii, portiunea va fi tranzitata de 328 de milioane de vehicule. Daca statul va decide recuperarea investitiei din taxa de autostrada impusa, atunci soferii vor trebui sa plateasca cel putin opt euro pentru ca firma concesionara sa-si recupereze investitia. Suma care, daca ar fi perceputa, ar putea duce la falimentul proiectului, cei mai multi soferi preferind rute alternative gratuite, precum DN1. Materialul complet.

Justiţia intră în faliment, trage semnalul de alarma Gandul. Justiţia română e la un pas de faliment, la propriu. Astfel, anul 2008 debutează cu o criză financiară de proporţii, care afectează până şi corespondenţa obligatorie a instanţelor de judecată. Acestea nu au bani pentru a plăti serviciile poştale, părţile implicate în procese nu sunt citate formal, ceea ce îi obligă pe judecători să stabilească noi termene. Cu alte cuvinte, oamenii sunt puşi aiurea pe drumuri, iar soluţiile aşteptate se amână independent de voinţa lor şi de respectarea celorlalte proceduri. Cei care s-au prezentat, totuşi, la procese, după ce au aflat de termene prin intermediul internetului (intrând pe portalurile instanţelor) s-au lovit exact de lipsa de procedură, cauzată de imposibilitatea citării părţilor prin poştă.Toate tribunalele din ţară au o situaţie financiară precară! Managerii eco­nomici de la instanţe (tribunalele judeţene) ne-au confirmat acest lucru, mulţi cerându-ne sprijinul pen­tru soluţionarea problemelor cu care se confruntă. „Lumea dă vina pe noi şi pe colegii noştri, dar problema e în altă parte, la cei de la Finanţe!”, susţin aceştia. Citeste tot.

Românii vor salarii tot mai mari de la angajatorii europeni, aflam din Adevarul. Muncitorii din România au început să îşi vândă mai scump pielea angajatorilor europeni. Un studiu prezentat de directorul Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Bucureşti (AMOFMB), Dumitru Pelican, Prefecturii Capitalei arată că muncitorii români au ridicat pretenţiile în ceea ce priveşte retribuirea activităţilor prestate în Europa. Forţa de muncă calificată din România continuă să ia drumul Europei. Potrivit datelor furnizate de AMOFMB, deficitul de forţă de muncă din domeniul construcţiilor a ajuns deja la peste 60%, în turism şi prestări servicii la peste 50%, iar în sectorul industriei uşoare la 47%. "Dacă angajatorii români nu găsesc soluţii să păstreze forţa de muncă, 70% din firme vor sucomba", avertizeză Dumitru Pelican. Citeste stirea.

Ruşii, seduşi de Bursă, crede Evenimentul Zilei. Platforma de tranzacţionare de la Moscova, reorganizată în 2005, a crescut rapid, ajungând la o capitalizare de 11,2 miliarde de euro. Se vorbeşte deseori despre faptul că multe libertăţi cetăţeneşti sunt încălcate în Rusia. Există însă şi activităţi liberale şi democratice care prosperă în această ţară şi par să se bucure de o libertate deplină. Bursa de la Moscova - Micex - şi-a dublat în ultimii ani capitalizarea, iar viitorul este şi mai optimist, conform datelor prezentate de BBC News. Organizată în forma de acum începând cu 2005, Bursa de la Moscova a ajuns astăzi să aibă o capitalizare de 11,2 miliarde de euro. Suma nu pare foarte mare, având în vedere faptul că „mica“ Bursă de Valori Bucureşti (BVB) are în acest moment o capitalizare mult mai mare, de 32 de miliarde de euro, deşi ţara noastră este mult mai mică. Însă BVB funcţionează încă din 1996 şi se bucură şi de o poziţie geografică mai bună, şi de o stabilitate generală a ţării mai mare. Materialul complet.

Economia creste cu 5%, investitiile se reduc, sustine Business Standard. Temperarea consumului ar putea incetini ritmul de crestere al economiei romanesti pana la 5%, in timp ce investitiile straine directe s-ar putea reduce, pe fondul crizei globale si al instabilitatii politice, prognozeaza specialistii Oxford Business Group (OBG) in “The Report: Romania 2008”. Ritmul de crestere al economiei romanesti va incetini in acest an, pana la putin peste 5%, pe fondul calmarii consumului, ceea ce indeparteaza riscurile de supraincalzire, a declarat editorul regional al Oxford Business Group, Paulius Kuncinas, cu ocazia prezentarii raportului anual de tara. Prognoza expertilor companiei de cercetare si consultanta nu denota optimism nici in ceea priveste atractivitatea mediului de business pentru investitorii straini sau in ceea ce priveste deficitul bugetar. Majorarea preconizata a salariilor, in conditiile in care 2008 este un an electoral, si ritmul de crestere al creditarii ar putea determina ca Romania sa depaseasca nivelul de deficit bugetar admis de Comisia Europeana, de 3% din produsul intern brut. Citeste stirea.