Prigoana va stringe gunoiul cu bani de la bursa, ne anunta Cotidianul. Compania de salubritate Rosal Grup, controlata in proportie de 60% de omul de afaceri Silviu Prigoana, a inregistrat anul trecut o scadere de sase ori a profitului, la 2,33 milioane de lei, de la 14,85 milioane de lei in 2006. Principalul motiv al rezultatelor in scadere il constituie majorarea substantiala a cheltuielilor si investitiile derulate in cursul anului trecut. Potrivit lui Prigoana, in balanta au cintarit greu si cele aproximativ trei milioane de euro cu care a creditat firma si care au tras in jos profitul. „Am cerut Consiliului Local al Sectorului 3 sa aprobe o majorare de tarife, datorita cresterii preturilor la energie si carburanti, care mi-a fost aprobata de-abia in decembrie. A trebuit sa creditez eu firma cu trei milioane de euro din banii mei pentru plata salariilor si a impozitelor, bani care au fost trecuti la pierdere”, ne-a spus omul de afaceri. In conditiile cresterii constante a pretului la carburanti si la utilitati, nici 2008 nu se prezinta sub auspicii prea bune. Prigoana estimeaza un profit asemanator celui din 2007 intrucit peste toate conditiile macroeconomice s-a suprapus si marirea de patru ori a taxei de depozitare la rampa a deseurilor. „Noi luaseram in calcul doar o crestere de 100%”, precizeaza actionarul Rosal. Materialul complet.
Bucurestiul domina publicitatea stradala, crede Business Standard. Outdoorul romanesc va ajunge, in 2008, la aproximativ 70 milioane de euro, cu 20% mai mult fata de 2007, cand a cumulat 60 milioane de euro, adica circa 12% din totalul pietei media din Romania, potrivit jucatorilor din domeniu. Cresterea de 20 de procente se inscrie in trendul inregistrat in ultimii ani. Procentul de crestere depaseste estimarile de 15% facute de agentia media Initiative la jumatatea anului trecut. Advertiserii aloca publicitatii stradale intre 10% si 80% din bugetele anuale de publicitate. Imobiliarele si bunurile de larg consum conduc detasat in topul celor mai mari investitori in acest tip de reclama. Totusi, diferentele intre costurile implicate de prezenta pe acest mediu sunt semnificative, in functie de sectorul de activitate din care advertiserul face parte. Specialistii media afirma ca, de exemplu, in bugetele proiectelor rezidentiale, ponderea outdoorului este de aproximativ 70%. In cazul operatorilor de telefonie mobila, aceasta este in jur de 10%. Prin urmare, si tarifele sunt diferite. Citeste mai mult.
Costurile vieţii golesc portofelele românilor, constata Adevarul. Statisticile oficiale arată că sumele cele mai mari pe care le cheltuiesc românii, dintr-un buget-etalon de 1.000 de lei, sunt alocate plăţilor pentru energie, gaze, termoficare, telefonie şi salubritate. Iar hrana zilnică, ţigările şi băuturile continuă să predomine în clasamentul produselor din coşul de consum al populaţiei. Lună de lună, cheltuielile inevitabile cu întreţinerea locuinţei şi asigurarea hranei devorează cele mai mari părţi din bugetele familiilor. Fapt care rezidă şi din analizele Institutului Naţional de Statistică (INS), mai precis din evaluarea ponderii produselor şi serviciilor din coşul de consum al populaţiei, pe baza cărora se calculează inflaţia lunară. În general, dintr-o sumă fixă, etalon, de 1.000 de lei, pentru mărfurile nealimentare se cheltuiesc, în România, 447 lei, pentru alimente sunt alocaţi 374,98 lei, iar pentru servicii – 178,02 lei. La o privire mai atentă a listelor INS, observăm însă că sumele cele mai substanţiale din acest buget-etalon se cheltuiesc pentru plata datoriilor la întreţinere, din care fac parte curentul electric, gazele, termoficarea, salubritatea, abonamentele la telefonie (fixă şi mobilă), abonamentele la radio-TV, diversele taxe etc. – în total, mai mult de 220 de lei. Urmează alimentele de bază, respectiv pâinea, legumele, carnea, lactatele sau fructele, pentru care se cheltuiesc cel puţin 175 de lei. Afla mai mult.
Guvernul Tăriceanu nu vrea ca săracii să aibă copii, sustine Gandul. Cabinetul Tăriceanu dezaprobă creşterea natalităţii în zona săracă a societăţii, iar acestă părere şi-o exprimă tranşant într-un act oficial. Într-un punct de vedere al Guvernului, care poartă semnătura primului ministru Călin Popescu Tăriceanu, se spune clar că Executivul nu este de acord cu creşterea alocaţiilor pentru copii, deoarece ar putea duce la creşterea numărului de copii din familiile sărace. „Majorarea alocaţiei de stat pentru copii la 200 de lei poate avea şi efectul nedorit al creşterii numărului de copii în familiile sărace, care, astfel, vor trăi numai din alocaţii, fără să mai dorească includerea în măsurile active pentru realizarea bunăstării familiale”, se arată în „punctul de vedere al Guvernului”. Iniţiativa aparţine unui număr de 8 deputaţi ai PSD, cosemnatari sunt însă şi câte un parlamentar al PC, PRM şi UDMR. Citeste stirea.
