Mafia medicala, amendata cu inca 1,5 milioane de euro, aflam din Cotidianul. Dupa sanctionarea companiilor ce blocasera piata insulinei cu 22,5 milioane de euro, Consiliul Concurentei si-a indreptat atentia spre firmele ce vind produse pentru tratarea bolilor de rinichi. Consiliul a amendat cu peste 1,5 milioane de euro trei companii ce constituisera un cartel ce a blocat timp de cinci ani piata de dializa din Romania. De asemenea, pentru a doua oara in mai putin de o saptamina, aceeasi institutie acuza Ministerul Sanatatii ca a incalcat legea prin faptul ca din 2003 pina in prezent nu a organizat licitatii anuale pentru programele nationale de sanatate.
Fenomenul a fost surprins de Cotidianul inca de anul trecut, cind a prezentat o ampla analiza a „baietilor destepti“ din Sanatate. Astfel, in anul 2003, pentru tratamentul unor boli, cum ar fi cancerul, diabetul, SIDA, TBC, sau pentru tratamentul prin dializa al bolnavilor de rinichi s-au organizat o serie de licitatii la nivel national. Materialul complet.
Economia românească începe să depindă de absorbţia fondurilor UE, crede Adevarul. Creşterea economică, aprecierea leului şi reducerea deficitului de cont curent vor fi impulsionate de banii europeni. Autorităţile de la Bucureşti intenţionează ca până la sfârşitul anului să atragă 800 milioane de euro, din cele aproximativ 2,5 miliarde de euro, reprezentând finanţări europene nerambursabile. Potrivit ministrului economiei şi finanţelor, Varujan Vosganian, absorbţia fondurilor europene la un nivel ridicat este necesară pentru a susţine atât creşterea economică, cât şi aprecierea monedei naţionale şi reducerea deficitului de cont curent. În următorii şase ani, România va putea să atragă de la Uniunea Europeană finanţări nerambursabile de până la 2,5 miliarde de euro, aferente perioadei 2007-2013. Citeste stirea.
Fabricile patriei, carne de tun imobiliar, ne informeaza Evenimentul Zilei. Privatizate pe sume infime, fabricile comuniste au ajuns rând-pe-rând valorificate doar pentru terenul de sub ele. Importăm mai mult decât exportăm, consumăm mai mult decât producem. Guvernul se plânge de aceste decalaje, în timp ce fabricile din ţară dispar una după alta. În locul lor, se construiesc spaţii comerciale, blocuri şi clădiri de birouri. Numai în Bucureşti, valoarea terenurilor de sub fostele fabrici este între 1,7 şi 2 miliarde de euro. “Constrângerile de mediu obligă întreprinderile industriale să se mute în afara oraşelor”, spune Radu Zilişteanu, purtător de cuvânt al Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare. Cu toate acestea, “multe fabrici nu se mai relochează pentru că nu mai este rentabil să producă”, ne-a spus Alexandru Niţescu, reprezentantul companiei imobiliare Regata. Afla mai mult.
Tender pregateste in doi ani o listare de un mld. euro, a aflat Business Standard. Omul de afaceri Ovidiu Tender, care isi evalueaza averea personala la minimum 600 milioane de euro, pregateste listarea la bursa a celei mai mari companii pe care o detine, Tender SA. Tender a declarat pentru Business Standard ca va demara procedurile in urmatorii doi-trei ani si ca evalueaza compania la un miliard de euro. “Cea mai valoroasa companie pe care o detin este Tender SA. Daca ar fi sa o pun pe bursa, cred ca as lua in jur de un miliard de euro. La toate societatile mele, Tender SA este actionarul majoritar, adica prin diverse increngaturi, tot eu sunt la capat”, spune Ovidiu Tender. El adauga ca societatea va fi listata fie pe o bursa straina, fie pe cea de la Bucuresti. “Bursa romaneasca nu are inca suficienta forta si lichiditate”, considera insa acesta. “Ideea este de a scoate niste bani din bursa pentru a finanta noi businessuri si sa cresc valoarea tuturor companiilor detinute. Ma gandesc sa listez intre 40% si 45% din Tender SA”, puncteaza omul de afaceri. Ovidiu Tender a mai spus ca vrea sa faca din Tender SA una dintre primele multinationale romanesti, compania aflandu-se intr-o agresiva campanie de achizitii regionale. Materialul complet.
Cum se câştigă din paradisurile fiscale, se intreaba Gandul. Existenţa a 200 de taxe şi impozite pe care companiile înregistrate în ţara noastră trebuie să le plătească statului îi face pe oamenii de afaceri autohtoni să caute peste graniţă soluţii de protejare a profiturilor. Cea mai simplă şi cea mai la îndemână opţiune este înfiinţarea unei companii, numită offshore, într-un stat sau o jurisdicţie unde fiscalitatea este foarte scăzută. Pentru români, cele mai bune variante sunt Cipru, Malta, Marea Britanie sau Elveţia. În Cipru, de exemplu, impozitul pe profit este de 10%, în timp ce la noi acesta este de 16%. În Malta, deşi cota de impozit ajunge la 35%, companiile care au acţionari nerezidenţi, deci poate fi şi un român, au o rată de impunere efectivă de doar 4,17%. Afla mai mult.
Clujul, cresteri salariale peste Bucuresti, afirma Business Standard. Piata muncii din zona de vest a tarii - Cluj, Arad, Timisoara -, aflata intr-o perioada de efervescenta fara precedent, permite cresteri salariale mai mari decat in Bucuresti, remuneratiile pentru anumite profesii depasindu-le, deja, pe cele din Capitala. In industriile in care majoritatea investitiilor recente s-au indreptat catre zona de vest a tarii - productie, IT sau retail - diferentele salariale intre Bucuresti si Cluj/Timisoara scad, iar unele functii sunt chiar mai bine platite in regiunea de vest. Salariile brute lunare pentru anumite posturi din orasele din vestul tarii ajung cu pana la 10% mai mari decat pentru posturi similare din Capitala. “In anumite zone, problema nu se pune doar in functie de domeniul de activitate, ci si de nivelul posturilor. De exemplu, posturile “necalificate”, pe care fluctuatia este foarte mare si care se afla in regiuni unde potentialul de recrutare este scazut, pot fi remunerate mai bine decat in Capitala, unde exista mai multi potentiali candidati”, spune Ioana Tot, senior consultant ConsulTeam, partener Mercer pentru Romania. Materialul complet.
Nu mai platiti ratele la credit vinerea!, ne avertizeaza Cotidianul. Bancile din Romania inregistreaza cele mai multe incasari de rate in zile in care leul se depreciaza fata de euro. Toate institutiile de credit de la care Cotidianul a colectat date spun ca perioadele de inceput si sfirsit de luna si ziua de vineri sint cele mai aglomerate in ceea ce priveste platile la ghiseu. Din considerente de securitate (ar putea fi o informatie pentru infractori), numele bancilor nu poate fi divulgat la cererea acestora. Este vorba totusi despre sase institutii de credit importante din Romania. In ultimul an (perioada 30 martie 2007-29 februarie 2008), cu doar doua exceptii, moneda nationala a pierdut fata de euro in fiecare ultima zi de vineri a lunii. Cele doua exceptii sint lunile iunie si iulie, cind leul avea o tendinta agresiva de apreciere fata de euro si cind a atins si minimul in raport cu moneda europeana, cursul de schimb ajungind la sub 3,2 lei/euro. Deprecierile leului sint cu atit mai importante cu cit majoritatea creditelor contractate in Romania de persoane fizice sint denominate in moneda europeana. Toate bancile mari, printre care si cele luate in calcul de Cotidianul, au un portofoliu de credite dominat de euro. Daca in perioada de un an pe care am luat-o in calcul clientii bancilor ar fi platit rata la credit fie cu o zi inainte (ultima zi de joi din fiecare luna), fie cu trei dupa, prima zi de luni, ar fi cistigat. Un calcul simplu care ia in considerare valorile de curs din toate zilele cu cele mai multe plati ale ultimului an arata ca pierderea fata de o eventuala plata in ziua de joi este peste 200 de euro. Citeste tot.
Românii cheltuiesc anual 250 de milioane euro pe produse de lux, aflam din Adevarul. În ceea ce priveşte afinitatea faţă de astfel de obiecte, ţara noastră este mai apropiată de Rusia şi Ucraina, decât de Polonia sau Ungaria . Haine, genţi şi ceasuri de mii de euro… nu sunt mulţi românii care să-şi permită asemenea lucruri. Dar banii pe care îi „aruncă" pe piaţa luxului încep să atragă ca un magnet tot mai mulţi producători celebri din domeniu. Spre deosebire de alte ţări europene, România reprezintă o particularitate în ceea ce priveşte gustul pentru lux. Dacă ungurii, croaţii sau polonezii nu au o disponibilitate în a cumpăra asemenea produse, nu acelaşi lucru se poate spune despre români. Din acest punct de vedere, ţara noastră este similară Ucrainei, Rusiei ş Kazahstanului. Citeste stirea.
Acest articol nu reprezintă consultanță financiară.
