Revista presei economice, marti, 18 martie

Compania Rodipet intră în zodia falimentului, sustine Adevarul. Procedurile de insolvenţă ale firmei au fost declanşate în instanţă de patru mici creditori ai companiei de distribuţie a presei, controlată de omul de afaceri Hassan Awdi. Rodipet, compania care până nu de mult controla piaţa de distribuţie a mass-media din România, ar putea intra în faliment odată cu decizia instanţei de judecată privind declanşarea procedurilor de insolvenţă, obţinută de câţiva mici creditori ai societăţii. Compania, care deţine peste 20% din distribuţia de ziare pe piaţa autohtonă, a fost declarată falimentară în ultima zi lucrătoare a săptămânii trecute de către instanţa comercială a Tribunalului Bucureşti. Rodipet a intrat în faliment la cererea a patru creditori mai mici, deşi compania avea datorii imense, de ordinul milioanelor de euro faţă de alţi doi parteneri de afaceri, printre care Hiparion Distribution, principalul concurent al firmei. Citeste mai mult.

Deutsche Telekom intra in Romtelecom si Cosmote, aflam din Cotidianul. Deutsche Telekom a incheiat un acord pentru achizitionarea unei participatii de 20% la grupul elen de telecomunicatii OTE, de la fondul de investitii Marfin Investment Group (MIG), pentru circa 2,5 miliarde de euro, dar grupul german a precizat ca nu intentioneaza sa faca o oferta de preluare integrala, transmite Reuters. Operatorul german va plati 26 de euro pentru fiecare actiune OTE cumparata. Grupul elen OTE opereaza in mai multe tari din Europa de Sud-Est, respectiv Romania, Serbia, Albania, Bulgaria, Macedonia si Iugoslavia, avind in total 30.000 de angajati. Grupul elen controleaza Romtelecom (care la rindul sau detine televiziunea digitala Dolce) si Cosmote, care are activitati in Grecia, Romania, Bulgaria, Albania si Macedonia. Cosmote Romania este controlata de Cosmote Grecia (70% din titluri) si de Romtelecom (30% din actiuni). La Romtelecom, OTE controleaza o participatie de 54,01%, iar statul roman, prin Ministerul Comunicatiilor, 45,99%. Achizitia pachetului de 20% din actiunile OTE va fi finantata prin liniile de credit deja detinute de Deutsche Telekom, a declarat directorul financiar al grupului german, Karl-Gerhard Eick. „In pofida conditiilor dificile de pe pietele de capital, liniile noastre de credit acopera cu usurinta necesarul de 2,5 miliarde de euro. La sfirsitul anului 2008, vom avea la dispozitie facilitati de creditare nefolosite de peste zece miliarde de euro, chiar daca nu am putea gasi un singur euro pe pietele internationale”, a aratat Eick. Deutsche Telekom a mai informat ca dividendele OTE pentru acest an, care vor fi platite la jumatatea anului 2009, vor acoperi costul dobinzilor imprumuturilor folosite pentru achizitionarea participatiei. Materialul complet.

550.000 de euro pentru o casă fără infrastructură în Pipera, a descoperit Gandul. În Pipera are loc un fenomen imobiliar inexplicabil. Deşi nu au canalizare, apă curentă sau o reţea electrică dezvoltată, locuinţele de aici sunt printre cele mai scumpe din Capitală. Bucureştenii care au vrut să scape de traficul infernal aşteaptă până la două ore doar pentru a intra în Bucureşti. „Eu cred că este foarte mult snobism în povestea asta. Când au fost inundaţii în 2005 toţi au avut de suferit, deoarece numai cei de la Iancu Nicolae aveau canalizare”, a declarat pentru Gândul Radu Zilişteanu, purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Române a Agenţiilor Imobiliare (ARAI). Cu toate aceste neajunsuri, anul trecut preţul terenurilor din Pipera a crescut în medie cu 25%, iar în unele zone preţurile au înregistrat creşteri cu mult peste medie, de aproape 50% potrivit datelor ARAI. Citeste stirea.

Evenimentul Zilei a aflat cine sint "stăpânii resurselor". Din 304 perimetre petroliere de exploatare concesionate în România, doar 9 sunt gestionate de firme cu capital integral românesc. Rezervele de petrol şi gaze ale României nasc în continuare controverse. Dacă argumentele de genul "nu ne vindem ţara", enunţate împotriva privatizării din 2004 a companiei Petrom, nu au suport economic, ci mai mult emoţional, sumele încasate de stat din exploatarea acestor reserve pot fi uşor contestate. Astfel, statul şi-a pus în plan să obţină în 2008 din redevenţele pe exploatarea de petrol şi gaze din România suma de 850 milioane lei, adică 360 milioane de dolari. Suma este infimă, comparând doar cu valoarea ţiţeiului extras din solul României. În ţara noastră se produc anual aproximativ 7 milioane tone de petrol. La o valoare a barilului de 110 dolari, respectând conversia în tone, valoarea ţiţeiului extras din România este de 5,77 miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, statul încasează doar 6,3% din valoarea ţiţeiului produs. Citeste stirea.

Cel mai mare salariu din brokeraj este de 960.000 de euro, a aflat Business standard. Un broker pe piata de capital locala a putut castiga anul trecut din salariu in medie intre 1.000-1500 de euro, potrivit estimarilor oferite Business Standard de societatile de brokeraj. Datele variaza mult, salariul mediu de pe piata ajungand pana la 3.000 de euro pe luna, in conditiile in care castigul unui broker depinde nu numai de salariul fix, ci si de bonusurile primite in urma performantelor acestuia. Brokerii mai primesc, de regula, si o parte din comisionul pe care il incaseaza societatea in urma tranzactiei pe care a derulat-o clientul care lucreaza cu acel broker. Societatile de brokeraj sunt totusi reticente in a furniza informatii despre pachetele salariale ale angajatilor. “Cel mai mare pachet salarial al unui director societate de brokeraj a fost anul trecut de 960.000 de euro, din care doar 10% a reprezentat salariul fix, restul fiind bonusuri in functie de performante”, a declarat, pentru Business Standard, George Butunoiu, managing partner in cadrul firmei de executive research cu acelasi nume. Materialul complet.