Revista presei economice, marti, 19 februarie

Pana la noua recolta trebuie sa mai platim 140 mil. euro pe importul de grau, ne informeaza Ziarul Financiar. Stocurile de grau pentru anul 2007-2008 nu vor asigura necesarul de consum pana la noua recolta din iunie, asa ca Romania va fi nevoita sa mai importe cel putin 500.000 de tone, dupa estimarile producatorilor. Importurile ar urma sa fie facute la preturi de pana la 280 de euro pe tona, cu 15% mai mari fata de cele practicate la nivel local. Pretul graului autohton a ajuns in prezent la 250 de euro pe tona, fata de 93 de euro/tona in 2006, dar in strainatate trendul este asccendent. Numai in ultima luna pretul graului a crescut pe pietele internationale cu 30 de euro. Stirea completa.

Isarescu declara in exclusivitate pentru Cotidianul: „Nu ne-am resemnat cu ratarea tintei“! Isarescu explica de ce in Romania este nevoie mai mult decit oricind de un mix de politici economice, in conditiile in care politica monetara este supraincarcata. Guvernatorul saluta preocuparea bancherilor pentru riscurile ce deriva din avansul prea rapid al creditelor in valuta si arata de ce BNR nu a apelat explicit la clauzele de exonerare, desi Romania a ratat tinta de inflatie.

Domnule guvernator, una dintre marile ingrijorari manifestate constant in ultima perioada de catre oficialii BNR a fost cea legata de cresterea consumului peste posibilitatile productiei interne de bunuri si servicii. Recent, ati incercat sa frinati cresterea consumului prin scumpirea imprumuturilor. Cit de eficienta este aceasta masura pe o piata unica in care creditele pot fi externalizate, iar romanii vor sa se imprumute cit mai mult si cit mai repede?

Ineficienta poate veni de la baza de calcul la acordarea creditului. Daca aceasta baza este mare, o limita de indatorare de 30%, de exemplu, nu ne ajuta. In conditiile in care salariul creste, degeaba impun limita de 30%, ca nu este eficient. In consecinta, atunci cind a promovat intarirea politicii monetare, BNR a subliniat si nevoia intaririi politicii de venituri prin corelarea cresterii salariale cu cresterea productivitatii. O politica de venituri laxa nu poate sa fie contrabalansata decit partial de intarirea politicii monetare. Daca restrictionarea creditarii se face prin masuri de politica monetara - majorarea dobinzii - si nu administrative, plafoane de creditare, ea poate avea si efecte perverse. Combinatia politica monetara tare (in sensul majorarii dobinzii) si politica salariala laxa (in sensul cresterii salariilor peste productivitate) poate sa fie chiar nociva. De ce? Pentru ca majorarea dobinzii poate duce la aprecierea cursului si, deci, la erodarea competitivitatii externe, iar cresterea salariilor maninca de asemenea din competitivitate si ambele se reflecta in largirea deficitului extern.

O alta limita a eficientei politicii monetare este legata de masura in care intarirea acestei politici este ocolita pe o piata unica si in conditiile liberalizarii contului de capital si ale convertibilitatii totale a leului. Efectul final poate fi stimularea creditului in valuta si descurajarea creditului in lei, ceea ce inseamna, pe de o parte, un control ineficient al cresterii agregate, iar pe de alta parte, crearea premiselor pentru instabilitate financiara prin fluctuatia cursului de schimb.

In sfirsit, o a treia limita se observa atunci cind intarirea politicii monetare se face atit prin majorarea dobinzii, cit si prin aplicarea unor restrictii pentru creditul in valuta. Intr-o asemenea situatie, bancile comerciale pot externaliza o parte din portofoliul de credit si, in consecinta, cresterea cererii agregate este finantata prin majorarea datoriei externe pe termen scurt. Avem iarasi un control ineficient al cererii agregate, dar si premise pentru vulnerabilitati financiare ca urmare a majorarii datoriei externe pe termen scurt. In conditiile liberalizarii contului de capital si a pietei unice, este evident ca nu avem prea multe optiuni numai cu politica monetara. Solutia este mixul, ansamblul de politici. Daca ar exista solutii simple, politica monetara ar fi mult mai eficienta, nu numai in Romania, ci si in alte tari. Acesta este motivul pentru care insistam ca mixul de politici economice - politica monetara, politica fiscal-bugetara, politica de venituri si politica de restructurare - sa fie adecvat situatiei actuale din Romania, caracterizata prin cresterea cererii, adica a consumului, plus investitiile, peste posibilitatile productiei interne de bunuri si servicii. Politica monetara nu numai ca are limite, dar poate avea si efecte secundare, care ar putea fi nocive. Materialul complet.

Adevarul constatata ca două treimi din Autostrada Transilvania nu sunt proiectate! Pentru că americanii de la Bechtel nu au pe ce să lucreze, Ministerul Transporturilor contribuie singur la scumpirea lucrărilor . Cu proiectare, exproprieri şi finanţare rămase de căruţă, autostrada are puţine şanse să fie finalizată conform programului, peste şase ani. Din cauza întârzierilor, costul final rămâne o mare necunoscută, de miliarde bune de euro. Faimoasa renegociere de acum doi ani a contractului s-a dovedit a fi doar praf în ochi. La începutul anului 2006, Ministerul Transporturilor transmitea o notă privind re­ne­gocierea contractului semnat în 2004, de proiectare şi construire a Autostrăzii Braşov-Cluj-Borş. "Renegocierea a adus o economie de 126 milioane de euro", se lăuda ministrul de atunci, Gheorghe Dobre. Afla mai mult.

Industria textila importa 1.000 de muncitori din Bangladesh, aflam din Romania Libera. Dupa ce peste doua milioane de romani au parasit tara pentru a lucra in strainatate, companiile romanesti cauta mana de lucru in pietele asiatice. Romania va importa din Bangladesh, probabil in acest an, o mie de muncitori specializati in industria confectiilor textile, care se vor adauga unui lot de 100 de lucratori care au sosit deja in tara. Cotidianul local Daily Star a informat ca doi directori ai unei companii romanesti producatoare de confectii textile, Cristina Curpanaru si Antonello Gamba, au participat la o intalnire cu Iftekhar Ahmed, consilier in cadrul Ministerului pentru Expatriati si Angajati in Strainatate si au lansat o oferta de recrutare. Fabrica pentru care fac recrutarea este amplasata in Bacau si a angajat deja o suta de muncitori din Bangladesh, care se adauga lucratorilor sositi din China. Stirea completa.

Gandul a a aflat care au fost cele mai mari afaceri din 2007. Fuziunile şi achiziţiile realizate pe piaţa românească au depăşit, în 2007, valoarea de 5 miliarde de euro, majoritatea tranzacţiilor fiind realizate în sectorul imobiliar, este concluzia unui studiu al companiei de audit şi consultanţă financiară KPMG. Alte domenii-cheie pentru acest tip de tranzacţii au fost cel financiar, retail, clinici medicale private sau materiale de constucţii, se mai arată în studiul prezentat ieri în cadrul seminarului „Valoarea companiilor româneşti”. Topul celor mai mari tranzacţii din 2007 este condus de preluarea a 75% din grupul Rompetrol de către compania de stat KazMunayGaz din Kazahstan, pentru aproximativ 2,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă jumătate din totalul fuziunilor şi achiziţiilor de anul trecut. Materialul complet.