Revista presei economice, vineri, 4 aprilie

Copos si grupul de la Cluj au mutat lupta pentru hotelul Hilton pe RASDAQ, citim in Ziarul Financiar. Firma Ana Imep, controlata de omul de afaceri George Copos, si Tehnofrig Cluj, societate controlata de Dorel Goia si Horia Ciorcila - presedintele Bancii Transilvania, au inceput o cursa a ofertelor pentru preluarea unui pachet semnificativ din societatea Athenee Palace (ATPA), care detine 36% din hotelul Hilton din Bucuresti. Ana Imep a lansat o oferta publica de preluare pentru un pachet de 31,5% din actiunile Athenee Palace, firma listata pe Bursa RASDAQ, la un pret de 11 lei/actiune, dupa ce Tehnofrig anuntase ca ofera 10 lei/actiune, pentru un pachet de 13,82% din societate. Oferta lui Copos, cu 10% mai mare decat cea a Tehnofrig, evalueaza Athenee Palace la 18,8 mil. euro si, implicit, indica o valoare de 52,2 mil. euro pentru hotelul Hilton. Deocamdata, ambele oferte sunt suspendate de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) pana la publicarea unor amendamente privind majorarea pretului de oferta, ceea ce ar putea insemna ca cele doua parti pregatesc oferte mai mari. Citeste mai mult.

Investitorii se bat pe firmele de materiale de constructii, sustine Cotidianul. Cele mai multe achizitii se inregistreaza pe segmentul prefabricatelor, investitorii fiind atrasi de marjele mari de profit si de desfacerea imediata a produselor. Producatorul de materiale de constructii Macon Deva, controlat de fondul de investitii polonez Entreprise Investors, a lansat o oferta de preluare pentru rivalul Simcor Oradea al carui actionar majoritar este cetateanul german Stache Lutz. Desi oferta pentru toate cele 7 companii din grup nu este cunoscuta, pentru cele doua companii principale listate si la bursa, Simcor (SIOR), producator de BCA, si Simbeton (SIOB), producator de betoane, Macon ii ofera lui Stache 4,82 euro pentru fiecare actiune Simcor, respectiv 0,46 euro pentru un titlu Simbeton. Daca oferta Macon va fi acceptata, Stache va incasa 13,2 milioane de euro pentru actiunile detinute la cele doua firme. Afla mai mult.

Companiile de leasing caută sectoare de nişă, aflam din Adevarul. Finanţările de echipamente şi cele din sectorul imobiliar, următoarea ţintă pentru ofertanţi . Deşi leasingul auto va continua să domine piaţa românească şi în următorii ani, finanţările de echipamente şi cele din sectorul imobiliar încep să prindă teren. Din păcate, legislaţia şi lipsa de educaţie financiară a populaţiei pun beţe în roate companiilor care încearcă să-şi canalizeze atenţia şi spre alte segmente de activitate. Leasingul auto a dominat piaţa de profil, de-a lungul timpului, în toate statele din Uniunea Europeană. Tradiţia se menţine şi în prezent, doar că supremaţia sectorului auto s-a mai atenuat, odată cu dezvoltarea altor categorii de finanţări. Pe piaţa românească de leasing, aproximativ 70% din contracte au ca obiect achiziţia de autovehicule, dar ponderea este în scădere. Citeste mai mult.

Companiile româneşti, prea mici pentru top 2000, crede Gandul. Nici o companie din România sau Bulgaria nu se află în primele 2.000 de companii ale lumii, top realizat de revista americană Forbes. Singurele ţări din Europa Centrală şi de Est prezente în top sunt Austria (Erste Bank, OMV Group), Grecia (National Bank of Grece, Alpha Bank, Piraeus), Polonia (PKN Orlen), Ungaria (MOL, OTP Bank) şi Cehia (Cez). Banca britanică HSBC este cea mai mare companie la nivel mondial portrivit ediţiei din acest an a topului „Cele mai mari 2.000 de companii din lume”. Valoarea de piaţă a liderului este de 180,8 miliarde dolari, iar profitul net, de 19,13 miliarde dolari. HSBC este prezent în 83 de ţări (nu şi în România), cu 10.000 de sucursale şi active de 2.300 miliarde dolari. Pe locul secund se află General Electric, clasamentul fiind continuat de Bank of America, JPMorgan Chase, Exxon Mobil şi Royal Dutch Shell. Topul cuprinde companii listate la bursă din 60 de ţări şi a fost realizat pe baza unui indice care a luat în calcul vânzările, profiturile, activele şi valoarea de piaţă a firmelor pe o perioadă de cinci ani. Materialul complet.

Semnătura digitală poate fi folosita pe post de buletin virtual, ne informeaza Evenimentul Zilei. Tranzacţii încheiate pe internet, documente transmise on-line către autorităţile statului şi e-mailuri oficiale sunt doar câteva dintre soluţiile prin care câştigăm timp şi bani datorită tehnologiilor moderne. Ca în toate domeniile, riscul de furt şi fraudă nu este exclus, fiind chiar mai mare pe internet. Specialiştii au găsit rezolvare şi pentru această problemă: semnătura electronică. Este un fel de „buletin virtual“ compus din date electronice de identificare a unei persoane, care se ataşează unui document. Semnătura electronică prezintă siguranţă maximă, deoarece se elaborează pe baza unui algoritm matematic complex, aproape imposibil de descifrat. Citeste stirea.

Subventii inexistente pentru producatorii de lapte, sustine Romania Libera. Din cele aproape 6 miliarde de euro promise de Uniunea Europeana (UE) in iunie 2004 pentru dezvoltarea agriculturii, Romania nu a primit nimic pana acum. Vasile Puscas, reprezentantul Romaniei in problema negocierilor cu UE, a reusit sa obtina suma de 5.973 miliarde euro, bani care trebuiau sa vina in transe pe durata a patru ani, incepand cu 2007. Lipsa subventiilor europene a afectat, printre altele, si industria productiei de lapte, care nu a reusit sa se conformeze cu standardele de modernizare. Cercul vicios s-a continuat cu perioada de tranzitie de trei ani, solicitata de Romania. "Initial termenul-limita pentru conformizarea productiei de lapte era decembrie 2009, termen pe care concesionarii si producatorii au decis sa-l modifice in iunie 2008. Din cauza lipsei de fonduri europene, termenul-limita a revenit la data initiala", a spus Valentin Blanaru, director executiv al Asociatiei Patronale Romane din Industria Laptelui (APRIL). Totodata, lucrarile de modernizare sau restructurare a unitatilor de productie a laptelui sau de procesare a acestuia nu au fost demarate. Afla mai mult.