SUA impune noi restricţii pentru vizitatori”, titrează cotidianul Financial Times .Potrivit ultimilor măsuri de securitate, călători provenind din state care nu au nevoie de viză trebuie să se înregistreze online cu cel puţin 72 de ore înainte. Noile măsuri urmează să fie anunţate astăzi de către secretarul pentru Securitate Internă, Michael Chertoff şi vor intra în vigoare începând cu luna ianuarie.

Companiile europene şi-au exprimat anul trecut îngrijorarea, după ce autorităţile americane au început să vehiculeze ideea, potrivit căreia, vizitatorii ar trebui să se înregistreze cu 48 de ore înainte. Reprezentanţii companiilor se temeau că asemenea reglementări ar putea încurca serios, planurile de ultim moment.

Cu toate că noile măsuri, impun o perioadă prealabilă de 72 de ore, odată formularul completat, va fi valabil pentru intrări multiple, pe o perioadă de doi ani. Normele sunt valabile doar pentru cetăţenii celor 27 de state, participante în programul visa waiver, şi care includ majoritatea statelor din Europa Occidentală plus Australia, Brunei, Japonia, Noua Zeelandă şi Singapore. Statele Unite au mai semnat acorduri cu Republica Cehă, Ungaria şi Coreea de Sud, pentru a include la un moment dat aceste state pe lista respectivă.

Sectorul tranportatorilor aeriene prognozează pierderi. Preţurile record la combustibil vor împinge din nou rezultatele industriei în zona roşie, în cursul anului 2008. Prognozele pesimiste vin la doar un an după ce transportatorii aerieni au reuşit să treacă pe profit, pentru prima oară după 2000. Directorul General al Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian, IATA, Giovanni Bisignani, a declarat ieri că: „Traiectoria ascendentă a preţului la barilul de petrol ne-a adus într-o zonă periculoasă. Dacă la asta mai adaugi şi încetinirea economică la nivel global, atunci sunt îndeplinite toate premisele negative.

” Pentru fiecare dolar în plus la preţul ţiţeiului, transportatorii au costuri suplimentare de 1,6 miliarde de dolari. Şeful IATA a mai spus că, în ultimile luni, 24 de companii au dat faliment şi că, în perioada următoatelor 12 luni, industria se va confrunta cu 99 de miliarde de dolari în costuri suplimentare. Tot el a mai spus că situaţia este „disperată” şi că, din punct de vedere economic, ar putea fi mult mai nefastă decât pierderile înregistrate în ultimii ani de pe urma terorismului sau a virusului Sars.

Din cotidianul Frankfurter Allgemeine aflăm că protestul fermierilor producători de lapte continuă în Germania. Aceştia vor să impună retailerilor o scumpire de 10 cenţi pe litru. Prima rundă de discuţii desfăşurată ieri la Koeln între producători, detailişti şi autorităţile de reglementare nu a adus nici o concluzie.

De la secţiunea economică a cotidianului The Guardian aflăm că dobânzile în creştere generează o scădere a volumelor de credite ipotecare acordate până la niveluri record sau despre anunţul reprezentanţilor Kodak, potrivit căruia produsele ar putea fi scumpite cu 20%, din cauza creşterii costurilor cu materiile prime.

"Boardul Wachovia îi cere directorului executiv să plece", titrează cotidianul The Wall Street Journal . Consiliul de administraţie al băncii Wachovia l-a concediat pe CEO-ul G. Kennedy Thompson, după luni întregi de proteste din partea acţionarilor dar şi pe fondul unei performanţe financiare deteriorate. Mutarea a fost una de natură să surprindă majoritatea analiştilor. În urmă cu doar trei săptămâni, preşedintele consiliului de administraţie, Lanty Smith, şi-a exprimat sprijinul necondiţionat faţă de directorul executiv.

Joi, însă, acelaşi Lanty Smith i-a adus la cunoştiinţă că nu se mai bucură de încrederea boardului iar decizia formală în acest sens, a fost luată în cadrul şedinţei consiliului de administraţie de duminică seară. Ultimii doi ani au adus multe probleme pentru Wachovia iar acestea i-au subminat lui Thompson reputaţia impecabilă de lider eficient.În acelaşi timp, obiectivul băncii de a deveni un veritabil jucător la nivel naţional, nu a fost încă atins.

Pe deasupra, acţiunile Wachovia, au pierdut peste 50 de procente în ultimul an iar criza ipotecară a marcat profund situaţia financiară a băncii. Wachovia a achiziţionat în mai 2006, contra sumei de 25 de miliarde de dolari, operatorul ipotecar Golden West Financial. Astfel, expunerea la sectorul creditelor ipotecare neperformante a crescut exponenţial.

Tot din Wall Street Journal aflăm şi despre o altă mutare la vârf în sectorul bancar american. Boardul Wasington Mutual i-a retras lui Kerry Killinger funcţia de preşedinte pe care o deţinea de 17 ani, acesta urmând să-şi păstreze însă în continuare poziţia de CEO. Problemele pe care le înfruntă Washington Mutual sunt similare cu cele ale Wachovia, tocmai acesta a fost motivul pentru care reprezentanţii băncii au ţinut să precizeze că demersul boardului nu a fost inspirat în nici un fel de ce se întâmplă la banca rivală.

"Autorităţile de reglementare au percheziţionat birourile Barclays şi RBS", titrează cotidianul The Times , la secţiunea economică. Biroul pentru bune practici în domeniul Comerţului, a dispus o serie întreagă de razii la mai multe dintre birourile celor două bănci britanice. Autorităţile investighează presupuse practici anti-concurenţiale pe segmentul creditelor acordate birourilor de avocatură şi experţilor contabili. Barclays şi Royal Bank of Scotland deţin 70% din piaţa creditelor acordate sectorului de servicii profesionale.

Românii sunt rău platnici, titrează Handelsblatt. România figurează printre ţările foarte atractive din punct de vedere investiţional. Nokia şi-a relocat producţia la Jucu iar Mercedes are intenţii similiare. Totuşi, mediul de afaceri românesc poate să rezerve şi o sumedenie de surprize neplăcute, în special pentru cei care au relaţii comerciale cu firme autohtone.

Potrivit unui studiu realizat de Atradius, în cadrul căruia au fost chestionate 1200 de companii, comportamentul financiar al firmelor româneşti este cel mai prost văzut, la nivel regional. 46% dintre cei chestionaţi consideră că societăţile comerciale din România sunt rău-platnice. Doar 23% dintre participanţi consideră că firmele româneşti se achită bine sau foarte bine de obligaţiile de plată.