Revista presei internaţionale, 09 iunie 2008

Şeful FED-ulul new yorkez face apel la un set de reglementări globale, titrează Financial Times. Băncile şi instituţiile de investiţii a căror sănătate financiare este crucială pentru sistemul financiar la nivel global ar trebui să opereze sub un cadru de reglementare comun, în anumiţi parametri de capital şi lichiditate, crede preşedintele Rezervedi Federale New York, Timothy Geigner. Într-un articol publicat în ediţia de astăzi a cotidianului britanic, Geigner, unul dintre actorii cheie ai actualei crize financiare şi principalul arhitect al salvătii Bear Sterns, spune că FED-ul ar trebui să-şi asume un rol central în acest nou cadru de reglementare şi că ar trebui să coopereze strâns cu autorităţile de resort din toată lumea. „În momentul de faţă”, declară Geigner „Rezerva Federală are o responsabilitate financiară care nu este dublată de autoritate directă iar măsurile luate de noi pe parcursul acestei perioade demonstrează că această trebuie să rezolvăm această problemă”.

Criza creditelor a intensificat presiunea asupra autorităţilor americane pentru a implementa schimbări fundamentale. În momentul de faţă, băncile comerciale, precum JP Morgan sau Citigroup, reprezintă apanajul FED, în timp ce de băncile de investiţii, precum Goldman Sachs sau Lehman Brothers se ocupă SEC-ul, Comisia pentru Valori Mobiliare şi Piaţă de Capital.

Miniştrii G8 intenţionează să facă front comun împotriva cotaţiilor ridicate la petrol, este un alt titlu din Financial Times. Miniştrii responsabili cu domeniul energiei din grupul celor 8 state cele mai industrializate, şi-au exprimat profunda îngrijorare faţă de traiectoria ascendentă a preţului la barilul de petrol şi au îndemnat producătorii la acţiune. Aceştia ar trebui să-şi mărească nivelul de producţie prin intermediul unor investiţii mai mari şi în acelaşi timp să oferă mai multă transparenţă în ceea ce priveşte datele legate de furnizarea de petrol. Comunicatul comun, semnat inclusiv de către China, India şi Coreea de Sud, foloseşte un limbaj categoric şi face apel la toate statele, să-şi intensifice eforturile în vederea unei producţii sporite de petrol.

Premierul australian, cel mai vehement dintre toţi, a acuzat OPEC de inflamarea actualei situaţie, în care preţul barilului a atins pe Nymex nivelul record de 138,54 de dolari. În comunicat se spune că: „Actualul nivel de preţ este unul fără precedent şi este atât împotriva intereselor statelor exportatoare cât şi a celor consumatoare.” Ministrul pentru comerţ şi industrie al Japoniei, Akira Amari a declarat că preţul este unul „anormal” şi că din cauza dezinteresului faţă de investiţii nivelurile de producţie nu au suferit practic modificări în cursul ultimilor ani.

Din The Guardian aflăm că preţurile la case în Marea Britanie ar putea scădea cu 50% în următorii patru ani. Potrivit unui indicator de tranzacţionare al porprietăţilor pe futures, preţurile la proprietăţi îşi vor continua declinul încă patru ani de-acum încolo. Ele vor reveni la nivelul de dinainte de criză, abea în 2017. Până la sfîrşitul acestui an nivelul de preţ va scădea cu 10% iar în 2009 cu încă 10,5%. Fundul sacului va fi atins în 2011, atunci când declinul va fi unul de 23,5%. Dacă la asta se adaugă o inflaţie a preţurilor de consum, de 8 procente, plus scăderea din ultimile 8 luni, ar însemna că preţurile la proprietăţi se vor diminua cu 47,5% în termeni reali.

Din Frankfurter Allgmeiene aflăm că şi compania aeriană Lufthansa s-ar putea face vinovată de spionarea unui angajat. Documente ale companiei din urmă cu 7 ani relevă consemnarea unei întâlniri pe un aeroport dintre un lider sindical şi un jurnalist. Compani susţine că nu s-a folosit decât de mijloace de informare publice şi că nu a întreprins nici o acţiune ilegală. Sindicalistul a fost confruntat la vremea aceea de către companie în legătură cu întâlnirea şi a ales în cele din urmă pensionarea timpurie.

Rebeliune la AIG, titrează cotidianul The Wall Street Journal. Directorul executiv al AIG, Martin Sullivan se confruntă cu noi probleme, de data aceasta venite din partea unora dintre cei mai mari acţionari. Cu doar câteva zile înainte de adunarea generală a acţionarilor din data de 14 mai, trei acţionari semnificativ, care controlează practic peste 100 de milioane de acţiuni, respectiv 4% din totalul participaţiilor, au trimis o scrisoare furibundă către boardul companiei.

Documentul a fost întocmit de către Eli Broad, fostul director executiv şi doi manageri de fonduri, Shelby Davis şi Bill Miller. În scrisoare se vorbeşte despre scăderea fără precedent a controlului de risc şi o pierdere fără echivoc a încrederii investitorilor. Cei trei acţionari activişti cer conducerii să stabiliească o întâlnire pentru a lua în discuţie măsuri de îmbunătăţirea a managementului şi a restabilirii credibilităţii. La doar o zi după primirea acestui mesaj, preşedintele AIG, Willumstad a convocat o întâlnire cu cei trei. Potrivit unor surse, preşedintele consiliului de administraţie le-a oferit asigurări că toate problemele semnalate vor fi urmărite cu atenţie.

Tot de aici aflăm că Lehman Brothers intenţioneze să strângă în jur de 5 miliarde de dolari. Banca de investiţii care coupă acum fatidicul loc 5, lăsat liber de Bear Sterns, este pe cale de a strânge în jur de 5 miliarde de dolari, Banii ar urma să vină de la o serie întreagă de investitori, printre care şi New Jersey Division of Investment. Eforturile de capitalizare vin pe fondul unei posibile noi pierderi de 2 miliarde de dolari pe trimestru al doilea. Până de curând, majoritatea analiştilor luau în calcul o pierdere de doar 300 de milioane de dolari. Măsuri similare sunt avute în vedere şi de alte bănci. Într-o situaţie similară se află Barclays. Potrivit unor surse, britanicii urmăresc să-şi îmbunătăţească baza de capital făcând apel la investitori din Orientul Mijlociu sau Asia. Luna trecută, s-a declarat practic deschisă unei infuzii de capital dar a evitat să emită noi acţiuni către acţionarii existenţi.

Din Handelsblatt aflăm că şefii marilor companii petroliere privesc cu detaşare actualul nivel ridicat al preţului la petrol. În cadrul forumului economic de la Sankt Petersburg, la care a pariticipat şi preşedintele Medvedev, şefii marilor concerne energetice precum Exxon-Mobil, Shell, BP, Chevron, Conoco-Phillips sau Total s-au arătat neimpresionaţi de nivelul de aproape 139 de dolari pe baril. "Aceasta nu este o criză petrolieră, precum cea din 1973, este mai degrabă o provocare", a declarat David O-Reilly, CEO-ul Chevron.

De la secţiunea economică a cotidianului The Times aflăm că două treimi dintre britanici consideră că economia se află deja în recesiune. Indicele pentru încrederea consumatorului, alcătuit de Consorţiul Britanic al Retailerilor, indică faptul că 65% dintre intervievaţi sunt convinşi că recesiunea s-a instaurat deja, iar 34% iau în calcul o recesiune la nivel global în următoarele 12 luni.