"Luptă pentru calmarea pieţelor", titrează Financial Times. Bancehrii şi autorităţile de reglementare au luptat luni pentru a readuce încredere pe pieţele financiare, pe măsură ce colapsul Bear Sterns, împrăştia frica în rândul investitorilor. Temerile au fost accentuate de picajul unor titluri precum Lehman Brothers, traiectoria descendentă a dolarului şi scăderea randamentelor titlurilor de trezorerie până la cel mai redus nivel din ultima jumătate de secol.

Între timp, preşedintele George W. Bush a declarat că autorităţile sunt pregătite şi în cazul altor intervenţii. "Vom acţiona ferm atunci când este cazul, într-o manieră de natură să restabilească calmul pe pieţele financiare" a declarat Bush. În ceea ce priveşte ajutorul pentru Bear Sterns, un oficial al Trezoreriei a spus că finanţarea realizată din banii contribuabilului poate aduce profit. Reprezentantul finanţelor a mai declarat că numeroşi şefi de instituţii financiare au reacţionat extrem de pozitiv la acţiunea FED-ului.

"Profiturile în scădere ale Siemens dă fiori pieţelor", este un alt titlu din Financial Times. Compania germană a pierdut 12,5 miliarde de euro din capitalizarea bursieră după ce a anunţat că profiturile se vor diminua cu 900 de milioane de euro. Revizuirea se datorează anulării unui contract, întîrzierilor înregistrate în realizarea unor proiecte şi probleme legate de capacitatea de producţie. Investitorii au receptat cu nervozitate motivele. reprezentanţii companiei au declarat însă că criza ipotecară din Statele Unite nu le va afecta activitatea. O poziţie similară a fost adoptată şi de compania Linde.  Analiştii sunt de părere că anunţul pune presiune pe credibilitatea noului director executiv Peter Loescher, adus la cârma concernului în urma scandalurilor de corupţie. Loescher a profitat ieri de scăderile bursiere, şi a cumpărat acţiuni Siemens în valoare de 3,3 milioane de euro.

Tot de aici aflăm despre achiziţia pachetului de 20% din OTE de către Deutsche Telekom sau despre negocierile dintre Lone Star şi HSBC pe marginea vînzării Korea Exchange Bank către gigantul bancar britanic.

Din Guardian aflăm că acţiunile British Energy s-au apreciat cu aproape 12 procente în urma zvonurilor legate de o posibilă fuziune sau chiar preluare. Astfel, titlurile BE au performat cel mai bine în cadrul indicelui FTSE 100, care a înregistrat deprecieri pe fondul temerilor legate de soliditatea instituţiilor financiare. Potrivit unor informaţii, autorităţile britanice au iniţiat discuţii cu furnizori de energie printre care Centrica dinmarea Britanie, EDF, Eon sau Iberdrola.

"Teama de crah", este principalul titlu de la secţiunea economică a cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung. Nervozitatea de pe pieţele financiare este firească, având în vedere că nimeni nu ştie când şi dacă o situaţie similară cu cea a bear Sterns se va repeta. Potrivit cotidianului german, problemele cu care se confruntă cele două bănci regionale germane nu pot fi comparate cu cele care au dus la colapsul Bear Sterns. În cazul IKB şi Sachsen LB, jurnaliştii germani consideră că de vină sunt amatorii care nu au ştiut să aprecieze corect riscurile pe care le implică expunerea la piaţa americană a creditelor ipotecare.

"Curentul se va termina în anul 2012", este un alt titlu din Frankfurter Allgemeine. Potrivit Agenţiei Germane pentruEnergie, Dena,în anul 2012, capacitatea centralelor electrice nu va mai putea acoperi cererea internă. Astfel, agenţia propune construirea a noi facilităţi. "Pentru a asigura livrarea constantă şi lipsită de riscuri, este nevoie să ajungem la un consens social cu privire la nevoia de reînoire a parcului energetic din Germania", consemnează documentul Dena.

"Săptămâna care a cutremutrat Wall Street-ul, culisele afacerii Bear Sterns" - cotidianul The Wall Street Journal face o retrospectivă a evoluţiilor care au precedat preluarea celei dea cincea bănci ca mărime din America, de către JP Morgan, la preţ de dumping. "Ultimele şase zile au cutremurat capitalismul american", titrează Wall Street Journal. De marţi şi până vineri, peisajul investiţional american a suferit transformări dramatice, pe măsură ce autorităţile au încercat să limiteze undele de şoc ce puteau fi propagate la nivel global în urma unui posibil faliment al Bear Sterns.

"Băncile vin cu mâna întinsă la Banca Angliei", este articolul de deschidere din cotidianul britanic The Times. Băncile comerciale au venit ieri cu mâna întinsă la Banca Centrală şi au cerut nu mai puţin de 23 de miliarde de lire sterline. Capitalizarea bursieră a principalelor titluri bancare a scăzut cu 14 miliarde de lire, într-o şedinţă de tranzacţionare brutală care a împins indicele FTSE 100 până la cel mai scăzut nivel al ultimilor doi ani şi jumătate. Piaţa a fost animată de vânzători care au fost influenţaţi de evoluţiile de pe bursele americane. Achiziţia Bear Sterns de către JP Morgan nu a fost de natură să calmeze investitorii de pe bursa de la Londra, ba dimpotrivă, temerile faţă de un posibil colaps al unei bănci britanice s-au accentuat.

Franţa se confruntă cu o serie de mişcări de protest. Grevă în colegiile şi liceele publice, titrează Le Monde pe prima pagină. Profesorii şi personalul unităţilor de învăţământ vor protesta astăzi, împotriva reducerilor programate de personal, a restricţiilor bugetare impuse de Guvern şi a raportului Pochard privind condiţia educaţiei. Mişcarea se va desfăşura la nivel naţional. Mâine va fi rândul profesorilor din învăţământul primar şi gimnazial să îşi exprime nemulţumirea. Programul de restructurare a sistemuluieducaţional prevede concediere a 80.000 de angajaţi până în 2012.

Criza creditelor este mai puţin gravă decât inflaţia pentru economia franceză, scrie Les Echos. Potrivit specialiştilor intervievaţi de cotidianul francez impactul crizei financiare asupra consumului populaţiei va fi limitat. Cu indicele CAC 40 în scădere cu 21% de la 1 ianuarie şi cu o valoarea mult diminuată a proprietăţilor imobiliare, la care se adaugă o scumpire puternică a alimentelor, bugetul francezilor este
serios afectat.

Spania face abstracţie de criza creditelor, scrie El Pais. În ciuda situaţiei internaţionale, valoarea creditelor imobiliare acordate spaniolilor anul trecut a crescut cu peste 24% până la aproape 300 de mii de milioane de euro. Un avans mai rapid decât în 2006.