Revista presei internaţionale, 19 decembrie 2007

"Banca Centrală Europeană uimeşte investitorii printr-o infuzie de 350 de miliarde de euro", este principalul titlu din Financial Times. Dobânzile pe termen scurt au scăzut în cel mai accelerat ritm al ultimilor zece ani după ce Banca Centrală a luat prin surprindere pieţele cu o infuzie de capital record. Suma pusă la dispoziţie este de două ori mai mare decât au indicat iniţial oficialii băncii.

390 de instituţii de credit din zona euro au făcut apel la împrumuturile cu dobândă de 4.21 de procente, cu mult sub cota curentă. "Magnitudinea operaţiunii a luat piaţa prin surprindere" a declarat Win Thin, senior strategist la Brown Brothers Harriman care vorbeşte despre zvonuri potrivit cărora bănci din SUA sau Marea Britanie au contractat împrumuturi datorită dobânzii avantajoase. În urma măsurii dramatice, Liborul a înregistrat o scădere record de 54 de puncte, până la nivelul de 4.4 procente.

Tot în Financial Times mai putem citi despre confirmarea Iuliei Timoshenko în funcţia de prim ministru al Ucrainei sau despre garanţiile suplimentare oferite de Departamentul Britanic pentru Trezorerie creditorilor băncii Northern Rock, pentru a pre-întâmpina o noua reducere a ratingului de piaţa al băncii. Fără un rating de credit suficient de solid, Northern Rock ar fi nevoită să apeleze din nou la împrumuturi din partea Băncii Angliei.

"BP şi Gazprom poartă discuţii pe marginea proiectului Kovykta", titrează cotidianul The Moscow Times. Surse apropiate Gazprom au atras atenţia că acordul privind exploatarea de gaze de la Kovykta ar putea eşua din cauza lipsei unei înţelegeri între gigantul energetic rus şi TNK-BP cu privire la costurile istorice. Potrivit sursei citate de Moscow Times ”Dealul trebuia semnat înainte de 1 Decembrie, aşa că acordul este de facto expirat”. Este deja vorba despre a doua amânare pe proiectul Kovykta. TNK-BP este un joint venture alcătuit din British Petroleum şi trei oameni de afaceri ruşi. Împreună cu Gazprom ei ar urma să formeze un nou joint-venture cu active de cel puţin 3 miliarde de dolari.

Tot despre Gazprom citim şi în Frankfurter Allgemeine. „Tovarăşul Gazprom” este intitulat articolul care vorbeşte despre intenţiile BASF dar şi E.ON de a intra în parteneriat cu cel mai mare furnizor de gaze al lumii, pentru exploatarea câmpurilor gazeifere din Siberia. În cazul BASF, obiectivul a fost împlinit, lucrările de la Juschno Russkoje, din Nord-Vestul Siberiei fiind inaugurate ieri de nimeni altul decît favoritul Preşedintelui Putin, Dmitri Medvedev şi ministrul de externe german Frank Walter Steinmeier. Prin subsidiara Wintershall, BASF deţine 25% minus o acţiune din compania Sewerneftgasprom, operatorul giganticului câmp siberian cu o capacitate de peste 600 de miliarde de metri cubi de gaze. Şi compania energetică E.ON este interesată de acest proiect. Pînă în momentul de faţă însă, nu au fost făcute publice detalii privitoare la negocieri, varianta de lucru este preluarea la schimb de către Gazprom a unor participaţii în companii deţinute de E.ON.

Frankfurter Allgemeine indică în acest sens centrale energetice din vestul şi centrul Europei. Tot aici mai putem afla şi primele detalii despre extinderea aeroportului din Frankfurt. Ministrul landului Hessen a aprobat ieri construirea unei noi piste de aterizare. În noua formulă, aeroportul va crea 40.000 de noi locuri de muncă în zona Rhein-Main, dintr-un total de 100.000 generate prin creşterea volumului pentru furnizori şi logistică. Argumentul acesta cântăreşte greu în faţa problemelor de mediu nou-create, regiunea fiind supusă, chiar şi în actuala formulă, unei poluări fonice greu de suportat.

Rezerva Federală a propus un nou set de reguli menite să aducă sub control genul de credite ipotecare care au generat imensa criză din piaţă. Este vorba despre cel mai vast efort de reglementare al industriei iniţiat până acum de către banca centrală americană. Mişcarea FED-lui a venit în aceeaşi zi în care şi decidenţii europeni au adoptat măsuri pentru a combate fenomenul din Statele Unite care a escaladat într-o criză financiară de proporţii globale. Noile norme sunt de natură să dizolve principiul conform căruia creşterea preţului la imobile trebuie să compenseze lipsa de bonitate.

Cu toate că propunerile Rezervei Federale vor fi aplicate tuturor creditorilor, impunerea acestora va depinde în mare măsură de Comisia Federală pentru Comerţ şi de autoritatea procurorului general din fiecare stat american. Propunerile nasc deja dezbateri aprinse între democraţi şi republicani, perspectiva ca aproape 1 milion de familii să îşi piardă casele, reprezintă o temă politică fierbinte.

Tot aici citim şi despre rezultatele anunţate ieri de Goldman Sachs.Firma a reuşit ca într-o piaţa marcată de turbulenţe şi în care majoritatea competitorilor au înregistrat pierderi colosale, să raporteze o creştere a profitului cu 2% pe trimestrul al patrulea. Rezultatele nu au generat însă prea mult entuziasm, ba dimpotrivă. Parte din acest succes se datorează scadenţei unor titluri de valoare, rezultate ce nu pot fi repetate şi care ridică întrebări vis-a-vis de sustenabilitatea profitului. În mod aproape paradoxal, aceste nelămuriri, dublate de preocupările generale faţă de economie au dus la o depreciere a acţiunilor Goldman cu 3,4%!

Joaca de-a greva în Franţa continuă. Funcţionarii au anunţat că plănuiesc o serie importantă de proteste pe 24 ianuarie, scrie Le Monde. După o primă serie de negocieri purtate luni cu guvernul, sindicatele susţin că vor recurge la grevă pentru a obţine o reevaluare semnificativă a salariilor. Rămânem în Franţa,unde Les Echos ne informează că angajaţii uzinei de anvelope Continental au decis în cele din urmă să se întoarcă la programul de 40 de ore de muncă pe săptămână, pentru a-şi creşte veniturile.

Din El Pais aflăm că Telefonica are un nou preşedinte în persoana lui Manuel Pizarro Moreno, fostul şef al Endesa. Jurnaliştii notează că Moreno este un prieten apropiat al premierului Zapatero. Telefonica a fost privatizată complet în 1997.