"O posibilă mărire a dobânzii cheie a împins euro la noi maxime", titrează Financial Times. Moneda europeană s-a apreciat peste nivelul de 1.6 dolari pentru prima oară de la introducerea sa, în urmă cu aproape un deceniu. Creşterea a fost generată de declaraţiile guvernatorului Băncii Centrale a Franţei, potrivit cărora, combaterea inflaţiei ar putea impune o mărire a dobânzii de referinţă. Christian Noyer a declarat la un post de radio francez: "Marea noastră problemă este să ne asigurăm că inflaţia revine sub 2% la anul. Dacă este nevoie, vom modifica dobânda." Comentariile sugerează determinarea Băncii Centrale Europene de a ţine sub control inflaţia care luna trecută a atins un maximum de 3,6 procente.

"BHP atacă rezultatele Rio Tinto", este un alt titlu din Financial Times. Lupta pentru preluarea Rio Tinto a căpătat ieri accente dure, după ce directorul executiv al BHP a lansat un atac fără precedent la adresa performanţelor economice ale rivalilor şi a perspectivelor de creştere. Într-un interviu acordat Financial Times, Marius Kloppers a făcut următoarele aprecieri la adresa şefului Rio Tinto:"Tom Albansese a fost depăşit de noi la absolut toate capitolele, de la creştere pe volum şi până la cîştig pe acţiune. I-am bătut pe toate segmentele. Au ratat şansa Chinei, acum ratează şansa energiei." Comentariile au venit în preambulul raportului de producţie trimestrial, pe care BHP, cea mai mare companie de profil din lume îl va prezenta astăzi.

"Bradford and Bingley anunţă că din ce în ce mai mulţi clienţi au probleme cu plata ratelor la ipoteci", titrează The Guardian la secţiunea economică. Reprezentanţii băncii ipotecare britanice au recunoscut că un număr în creştere de clienţi întâmpină dificultăţi din ce în ce mai mari în achitarea ratelor la ipotecă. Ei au precizat însă că segmentul chiriilor este încă unul dinamic.

Din Frankfurter Allgemeine aflăm că în Germania, costurile cu forţa de muncă rămân ridicate. În ciuda acestui fapt, economia germană devine din ce în ce mai competitivă la mâna de lucru. Anul trecut,salariile au avut cea mai redusă creştere la nivel european. În sectorul privat, costul pe oră s-a apreciat în medie cu un procent, până la nivelul de 29,10 euro, potrivit datelor prezentate ieri de Oficiul Federal pentru Statistică.

"Veniturile Yahoo sunt în creştere, fără să impresioneze Microsoft", titrează cotidianul The Wall Street Journal. Profiturile Yahoo pe primul trimestru s-au situat la limita superioară a aşteptărilor. În ciuda acestui fapt, directorul executiv al Microsoft, Steve Ballmer a declarat că indiferent de rezultate, Microsoft nu îşi va îmbunătăţi oferta depusă. Yahoo a anunţat ieri o creştere cu 9% a veniturilor, până la nivelul de 1,82 de miliarde de dolari, faţă de anul trecut. Executivii Yahoo au declarat că, în principiu, nu se opun unei eventuale vânzări către Microsoft, insistă însă pe obţinerea unui preţ mai mare, în conformitate cu nivelul capitalizării. Potrivit unor analişti, creşterea cu 18% a veniturilor din publicitate este una solidă, în timp ce avansul de 7 procente la nivel internaţional este unul slab.

"Semne de revenire la Ford", este un alt titlu din Wall Street Journal. Ford Motors, considerat de foarte mult timp producătorul american cu cele mai mari probleme a început să semnalizeze o revenire surprinzătoare. Când actualul director executiv, Alan Mulally a preluat conducerea firmei în anul 2006, Ford se îndrepta către cea mai severă pierdere anuală, de 12,6 miliarde de dolari. În acelaşi timp, economia fragilă şi preţurile mari la carburant afectau nivelul de vânzări. Situaţia s-a mai schimbat însă în ultimul an.

Fostul executiv al Boeing, fără nici un fel de experienţă în industria de automobile, a reuşit să îmbunătăţească în mod constant veniturile trimestriale. În 2007, Ford a luat prin suprindere piaţa atunci când a afişat un cash flow operaţional pozitiv, de 400 de milioane de dolari. asta în condiţiile în care programulde reducere a costurilor este încă în curs. Potrivit unor surse apropiate companiei, Mulally ia în calcul vânzarea Volvo, în ciuda dezminţirilor publice repetate.

Din Handelsblatt aflăm despre prognoza de pierderi îmbunătăţită a băncii germane IKB, una dintre victimele crizei subprime. Astfel, banca regională din Duesseldorf şi-a redus estimările de pierderi cu 600 de milioane de euro, până la nivelul de 200 de milioane de euro. Tot de aici aflăm că turbulenţele de pe pieţele financiare internaţionale au schimbat ierarhia băncilor la nivel european. Prima poziţie este ocupată în continuare de HSBC, cu o capitalizare de peste 127 de miliarde de euro. Pe poziţiile 2 şi 3 se situează la mare distanţă Grupo Santander şi Unicredit, cu 82 şi respectiv 63,8 miliarde de euro. UBS ocupă poziţia a nouă iar cea mai mare bancă din Germania, Deutsche Bank este abea pe locul 11.

De la secţiunea economică a cotidianului The Moscow Times, aflăm că omul de afaceri rus Viktor Vekselberg şi-a mărit participaţia la compania elveţiană Oerlikon, până la 32 de procente. Vekselberg a reuşit astfel să se impună prin intermediul companiei renova, în faţa fondului de investiţii austriac Victory. Oerlikon şi-a câştigat prestigiul în cel de-al doilea război mondial prin producţia de arme, apreciate pentru calitatea acestora. În momentul de faţă, compania are o gamă largă de activităţi, cu precădere în domeniul energiei solare.