Revista presei internaţionale, 23 octombrie 2008

Statele Unite găzduiesc summitul G20 pe tema crizei mondiale, scrie Financial Times pe prima pagină de astăzi. Jurnaliştii britanici îşi încep articolul trecând în revistă scăderile mari de pe toate bursele lumii de ieri, în contextul în care Washington-ul a anunţat că va invita liderii mondiali la un summit financiar. Evenimentul va avea loc luna viitoare, la 11 zile după alegerile prezindeniale din Statele Unite. După apelurile repetate ale oficialilor europeni precum Gordon Brown, premierul Marii Britanii, şi Nicolas Sarkozy, preşedintele Franţei, Casa Albă a anunţat că plănuişte o întâlnire a şefilor de state din G20 pe 15 noiembrie la Washington. G20 cuprinde câteva dintre statele cele mai afectate de criză, atât din rândul ţărilor dezvoltate cât şi al celor emergente precum Brazilia, China şi India. Nu este clar dacă la întâlnire va participa şi câştigătorul alegerilor din 4 noiembrie, însă oricare ar fi el, adică Barack Obama sau John McCain, ar fi extrem de devreme pentru o apariţie la nivel mondial, comentează Financial Times. Candidatul democrat la Casa Albă a primit cu interes viitorul summit spunând că America trebuie să conducă discuţiile, dar toate statele trebuie să ia parte la găsirea soluţiilor. Obama nu a vrut să facă niciun comentariu privind prezenţa sa la acest summit.

Tot din Financial Times mai aflăm că AIG îngheaţă compensaţia de 19 milioane de dolari pe care urma să o primească fostul preşedinte Martin Sulivan. Andrew Cuomo, procurorul general al statului New York, a declarat ieri că asiguratorul salvat luna trecută de guvernul american a decis de asemenea să îngheţe compensaţii şi bonusuri în valoare de 600 de milioane de dolari ale altor executivi de la divizia de Produse Financiare, care au provocat colapsul grupului. Fostul şef al acestei divizii, Joseph Cassano, urma să primească 69 de milioane de dolari, în timp ce alţi cinci foşti directori trebuiau să încaseze, cumulat, 93 de milioane de dolari. AIG a fost de acord săptămâna trecută să taie din bonusurile managerilor, după ce procuratura a anunţat că nu va face risipă până când nu vor fi recuperaţi banii contribuabililor.

Avertizările privind recesiunea trimit lira la un nou minim, titrează The Guardian. Lira sterlină s-a depreciat ieri la cel mai jos nivel din ultimii cinci ani în faţa dolarului, după ce guvernatorul Băncii Angliei, Mervyn King, a declarat că economia intră în recesiune. La un moment dat, moneda britanică s-a tranzacţionat la 1,62 de dolari, o scădere de 19% faţă de nivelul de 2 dolari atins în iulie. La finalul zilei, pierderea era de 3% şi astfel lira se îndreaptă spre cea mai neagră săptămână de la începuturile Mecanismului Ratelor de Schimb din Europa, în 1992. Potrivit The Guardian, o liră sterlină mai slabă va însemna sărbători mai scumpe pentru britanicii care călătoresc în afara ţării, dar va ieftini exporturile firmelor din Regat pe pieţele externe.

Wall Street Journal scrie despre vremurile dificile prin care trece Ungaria în această perioadă. Într-un moment în care şocul financiar loveşte statele emergente, banca centrală a Ungariei a luat decizia dramatică de a mări dobânda cheie cu trei procente, pentru a preveni scăderea propriei monede. Această mişcare vine după ce Belarus şi Pakistan au anunţat că au nevoie de ajutor financiar de la FMI, în timp ce Ucraina a sugerat că este aproape de a obţine un ajutor similar. Problemele monedei locale ameninţă companiile şi gospodăriile, deoarece costul actualelor datorii creşte puternic în timp ce băncile limitează tot mai mult creditele noi. Mulţi cetăţeni din Ungaria s-au împrumutat în euro, franci elveţieni şi alte monede străine, faţă de care forintul era puternic de ani de zile.

La răndul său, publicaţia Business Week notează că băncile americane încă nu împrumută. În ciuda eforturilor depuse de guvernul federal, băncile continuă să ţină banii în propriile seifuri. Business Week scrie că o îmbunătăţire a climatului de creditare s-ar putea vedea abia în 2010. Deşi se văd unele semne de îmbunătăţire, precum scăderea uşoară a dobânzilor interbancare, băncile ezită să iasă cu bani pe piaţă. Uşoara creştere a volumului provine de la companiile panicate, care se folosesc de liniile de creditare deja existente, şi nu de noile împrumuturi, arată Business Week.

AIR France se pregăteşte pentru trei ani fără creştere, scrie Les Echos în ediţia de astăzi. Conducerea operatorului aerian francez a anunţat că se aşteaptă la o stagnare a activităţii şi la o reducere de personal până în 2011. AIR France şi-a redus ieri estimările iniţiale privind activitatea din acest an de la o creştere de 4 % la o stagnare. La se fel se pare că se va întâmpla şi în următorii doi ani. În aceste condiţii, grupului a anunţat o reducere a personalului cu 3,1% până în martie 2011.

Scăderea preţurilor la petrol ameninţă stabilitatea Venezuelei, scrie la secţiunea economică El Pais. Întrebat cum va afecta ieftinirea petrolului economia venezueleană, liderul de la Caracas Hugo Chavez spune că ţara sa este pregătită să suporte orice preţ al petrolului. Dacă s-ar stabiliza între 80 şi 90 de dolari pe baril ar fi suficient pentru proiectele noastre, a precizat Chavez. Aceleaşi asigurări au fost date şi de ministrul economiei, însă cifrele arată contrariul, notează El Pais. Conform jurnaliştilor spanioli, Venezuela a apelat deja la rezervele valutare pentru a-şi finanţa deficitele externe şi bugetare mari.