"Lui Paulson nu trebuie să îi fie acordat un cec în alb", este titlul articolului semnat de George Soros în cotidianul Financial Times. Vă prezentăm câteva pasaje din acest material: "Pachetul propus de Hank Paulson, în valoare de 700 de miliarde de dolari, întâmpină dificultăţi în Capitol Hill. Congresul s-ar abate de la responsabilităţile care îi revin dacă ar acorda trezoreriei un cec în alb....Textul propunerii este de natură să absolve deciziile lui Paulson de orice fel de control din partea instanţelor sau a autorităţilor de resort - s-ar îndeplini astfel idealul absolut la care aspiră administraţia Bush, respectiv un executiv unitar.... Prin măsurile luate până acum, domnul Paulson nu inspiră încrederea necesară de care ar trebui să se bucure pentru a putea administra discreţionar 700 de miliarde de dolari. Iniţiativele sale de săptămâna trecută au provocat criza care trebuie acum rezolvată . Luni a permis Lehman Brothers să intre în faliment şi a refuzat să pună la dispoziţie fonduri pentru a salva AIG. Marţi s-a răzgândit şi a oferit AIG un împrumut de 85 de miliarde de dolari......Domnul Paulson a mai primit odată un cec în alb din partea congresului. Acest lucru s-a întâmplat în cazul Fannie Mae şi Freddie Mac. Soluţia sa a condus la exacerbarea crizei ipotecare: managementul celor două firme a înţeles că slujbele lor sunt puse în pericol, ceea ce i-a determinat să ia măsuri restrictive şi să scumpească ipotecile. În doar câteva săptămâni, piaţa l-a forţat pe Paulson să preia cele două companii.....Acum că această criză a fost declanşată, un pachest de salvare pare să fie indispensabil....Nu toate băncile merită salvate dar experţii de la Rezerva Federală, supervizaţi în mod adecvat, ar putea să ia deciziile corecte. Executivii care nu vor să-şi asume responsabilitatea greşelilor din trecut ar trebui penalizaţi cu excluderea de la facilităţile acordate de FED. Fondurile de la stat ar trebui să încurajeze sectorul privat să participe la recapitalizarea băncilor şi să încheie astfel criza."

"Omul care pariază împotriva băncilor britanice", titrează The Guardian la secţiunea economică. Din cotidianul britanic aflăm detalii despre poziţiile short deţinute de Paulson and Co pe emitenţii bancari. Astfel, fondul speculativ controlat de Henry Paulson deţine 0,87% din Royal Bank of Scotland, respectiv 294 de milioane de lire sterline, 1,76% din Lloyds, respectiv 260 de milioane de lire, 0,95% din HBOS, adică 93 de milioane de lire şi 1,18% din Barclays, în valoare de 258 de milioane de lire sterline. Compania s-a numărat printre puţinele care au decis să-şi păstreze poziţiile după ce termenul limită trasat de autorităţi a expirat vineri seara.

Handelsblatt face o radiografie a activităţilor Goldman Sachs în Germania. Banca americană este implicată în multiple proiecte, de la IPO-uri de anvergură precum cele ale Deutsche Bank sau Deutsche Telekom şi până la consultanţă în fuziuni şi achiziţii, cum ar fi cazul Dresdner şi Commerzbank. Tot de aici mai aflăm şi despre expunerile pe care băncile sindicale le au la Lehman Brothers. Astfel, Berliner Volksbank deţine obligaţiuni Lehman în valoare de 1 miliard de euro. "În ceva tot trebuia să ne investim banii", a declarat un manager al băncii pentru cotidianul german, sub protecţia anonimatului.

"Criza financiară perturbă calendarul campaniei", titrează cotidianul The Wall Street Journal. Senatorul John McCain a declarat că îşi va suspenda campania electorală pentru a contribui la soluţionarea planului de salvare în valoare de 700 de miliarde de dolari. El i-a cerut lui Barack Obama să amâne dezbaterea de vineri, pe măsură ce criza sectorului financiar devine miza acestor alegeri. Democraţii însă au respins propunerea şi au calificat-o ca manevră politicianistă. "Se presupune că un preşedinte trebuie să se ocupe de mai multe probleme simultan. Nu trebuie să gândim că pentru a face un singur lucru bine trebuie să renunţăm la toate celălalte" a declarat Obama. Ieri seară, cei doi rivali au hotărât să publice o declaraţie comună şi să participe astăzi la o întâlnire cu preşedintele Bush şi cu liderii din congres. În ultimile câteva zile, Obama şi McCain au exprimat poziţii similare pe marginea crizei financiare.

"Aptitudinile de negociere ale lui Henry Paulson sunt puse la încercare", este un alt titlu din The Wall Street Journal. Secretarul pentru trezorerie şi-a petrecut ultimii 32 de ani orchestrând mega-tranzacţii pe Wall Street. El se află însă acum în faţa testului suprem. Trebuie să convingă congresul să-i de 700 de miliarde de dolari. Aleşii vor să audă că măsurile nu sunt destinate exclusiv sectorului financiar şi că intervenţia nu îi va afecta negativ pe americanii de rând. Paulson a declarat marţi în senat: "Dacă propunerea nu va trece, oamenii nu vor mai putea să ia creditele de care au nevoie, micii întreprinzători nu vor putea accesa capitalul de lucru şi nici fermierii nu vor mai primi banii de care au nevoie."

Autoritatea pentru Servicii Financiare din Marea Britanie ameninţă shorterii cu măsuri dure, titrează The Times la secţiunea economică. Oficialii au declarat că sancţiunile aplicate celor care nu respectă noile restricţii impuse, ar putea fi deosebit de dure. Premierul Gordon Brown susţine în totalitate aceste demersuri şi promite ca începând din ianuarie, anumite măsuri să fie permanentizate. "Vom analiza situaţia în următoarele luni şi cred că vom pregăti un nou set de reguli." a declarat ieri Brown. Măsurile punitive vor fi de natură să afecteze industria fondurilor speculative care a crescut exponenţial în Londra.

Din cotidianul austriac Wirtschaftsblatt aflăm că analiştii de la Erste Bank mizează pe acţiunile petroliere din Europa de Est. Printre recomandările de cumpărare se numără MOL, PKN, Lotos, Unipetrol şi Petrom care ocupă locul cinci. Singurul emitent din sectorul petrolier pentru care recomandarea a fost revizuită în scădere de la "acumulează" la "reduce", este compania croată INA.