"Japonezii exportă tot mai multe maşini şi cumpără tot mai puţine", titrează şi cotidianul francez Le Monde, la rubrica sa economică.
Astfel, Toyota, care va aniversa marţi, 28 august, 70 de ani de existenţă, va urma să anunţe în cursul acestei săptămâni că se aşteapă ca vânzările pe 2008 să depăşească 10 milioane de vizitatori. Pentru a-şi asigura creşterea, numărul unu mondial nu se va putea baza numai pe piaţa internă, care se află într-o continuă scădere. De fapt, de 25 de luni vânzările de autoturisme din japonia nu şi-au mai contenit scăderea. Numai pe primul semestru al acestu an scăderea a fost de 7,4%, ceea ce reprezintă cea mai puternică depreciere din 1977 şi până în prezent. În acest fel, mai precizează Le monde, piaţa auto din Japonia arevenit la nivelul din 1985.
Cotidianul francez Nouvel Obervateur anunţă că Louis Gallois a devenit unicul patron al grupului european de aeronautică EADS. Decizia a fost luată în cadrul ultimului summit franco-german şi a intrat în vigoare de astăzi. Fostul director al gigantului european, Tom Enders a devenit directorul filialei Airbus.
"Criza creditelor imobiliare născută în Statele Unite va avea un impact minim asupra economiei europene" a declarat pentru cotidianul Nouvel Observateur Jean-Claude Juncker, preşedintele Eurogroup şi primul ministru
din Luxembourg. Jean-Claude Juncker are încredere în activitatea "exemplară" a BCE. "Noi aparţinem unui sistem de taxe flotante, iar prioritatea BCE este de a stabiliza preţurile" a completat primul ministru.
Nicolas Sarkozy: "Un Iran dotat cu arma nucleară este inacceptabil". Acesta este unul dintre titlurile de pe prima pagină a cotidianului francez Le Monde. Publicaţia relatează primul discurs al lui Sarkozy în care sunt prezentate toate orientările diplomatice franceze. Franţa susţine o politică de deschidere către Iran, dacă această ţară îşi respectă obligaţiile în domeniul nuclear, a declarat luni preşedintele francez Nicolas Sarkozy. În cadrul aceluiaşi discurs de politică externă, susţinut astăzi, preşedintele francez a cerut definirea unui "orizont clar" privind retragerea trupelor străine din Irak.
Barclays se confruntă cu probleme tot mai mari de pe urma crizei subpirme din Statele Unite, relatează ziarul britanic TimesOnline. Problema băncii americane s-a agravat noaptea trecută când, Landesbank Sachsen, care este unul dintre principalii săi clienţi a trebuit să fie "salvat" de către un rival de pe piaţa germană.
În cadrul acestei afaceri, Barclays pare să poarte o dublă vină: pe de parte pentru desemnarea unui fond complex care a dus Sachsen în dificultate iar pe de altă parte pentru impunerea unor anumite rezultate în respectul unei alte investiţii făcute de Sachsen.
Sachsen, o bancă germană cu active în valoare de 68 de miliarde de euro, deţinută parţial de guvernul regional, a anunţat noaptea trecută că a fost a depăşit această criză cu ajutorul celor de la Landesbank Baden-Württemberg (LBBW).
Potrivit zvonurilor de pe piaţă, LBBW ar fi plătit pentru această operaţie între 300 şi 800 de milioane de euro.
La nivel european, Rusia acuză companiile britanice din sectorul energetic şi minier, listate la Bursa din Londra, că îi înşeală pe investitori prin exagerarea rezervelor.
Această declaraţie a oficialilor ruşi survine chia în momentul în care Kremlinul s-a retras din cooperarea cu marile companii britanice precum Shell sau British Petroluem, deoarece acestea ar fi achiziţionat prea ieftin participaţiile la proiectele ruseşti, profitând de condiţiile dificile prin care trecea Moscova.
"Consider că investitorii au fost deja trişaţi. Nu cred că va trebui să aşteptăm apariţia unei crize pentru a înţelege această problemă",a declarat un demnitar rus, citat de revista The Guardian.
Decizia Kremlinul de a schimba traiectoria conductei de gaz nord-europene, (Nord Stream), ce va fi construită de Gazprom şi controlată de Nord Stream AG, ar putea încetini realizarea sa şi ar putea majora foarte mult costurile. Polonia, care este foarte nemulţumită de acest proiect, deoarece a fost exclusă din el, informează cotidianul rus Kommersant, a anunţat că va depune o cerere pentru un nou studiu asupra impactului ecologic al proiectului. În mod normal, Polonia nu ar avea voie să ceară aşa ceva însă a reuşit să influenţeze Sudeia în acest sens, în condiţiile în care apele teritoiale ale acesteia suntz traversate de conductă. Vechiul studiu a costat peste 50 de milioane de dolari.
