Revista presei internaţionale, 28 octombrie 2008

Trichet spune că Banca Centrală Europeană ar putea reduce dobânda cheie, scrie pe prima pagină de astăzi Financial Times. “Consider că există posibilitatea ca, la următoarea întâlnire din 6 noiembrie, consiliul de guvernatori să reducă din nou ratele de dobândă. Nu este o certitudine, este o posibilitate”, a declarat Trichet la o conferinţă în Madrid. Preşedintele Băncii Centrale Europene susţine că încetinirea economică reduce temerile de inflaţie, însă a precizat că decizia de relaxare monetară va veni numai în condiţiile în care perpectivele indică această necesitate. Dacă analiştii au interpretat mesajul lui Trichet ca un indiciu clar privind decizia BCE din noiembrie, întrebarea care se naşte acum este cât de mare va fi această reducere. Cele mai multe estimări indică o reducere de 50 de puncte de bază.

Tot din Financial Times mai aflăm că puterea de intervenţie a Fondului Monetar Internaţional ar putea scădea. După ce a acordat împrumuturi în valoare de 2 miliarde de dolari pentru Islanda şi 16,5 miliarde pentru Ucraina, FMI se pare că rămâne fără arme într-un război aflat abia la început. Instituţia internaţională are aproximativ 200 de miliarde de dolari disponibili pentru măsuri de urgenţă şi încă 50 de miliarde care pot fi accesaţi în caz de forţă majoră. Însă, potrivit lui Simon Johnson, un fost economist şef al FMI, această sumă de bani este mică în comparaţie cu necesităţile actuale. El susţine că 200 de miliarde de dolari pot dispărea foarte repede, pentru că există tot mai multe state aflate în aceeaşi poziţie cu Ucraina şi chiar unele mari economii care ar putea apela la ajutorul Fondului. De obicei, statele cu probleme ar trebui să obţină o finanţare limitată la de trei ori contribuţia lor la Fond, însă împrumutul acordat Ucrainei este de opt ori mai mare, iar cel acordat Islandei de 11 ori. În aceste condiţii, specialiştii spun că Fondul Monetar Internaţional va avea în continuare posibilitatea acordării de sprijin statelor emergente, însă din punct de vedere financiar nu le va mai putea susţine singur.

Planul de slavare a sistemului financiar american întârzie, titrează Wall Street Journal. Când a primit aprobarea Congresului, pe 3 octombrie, pentru aşa numitul plan Paulson, Trezoreria americană a declarat că va angaja urgent manageri de active şi că programul va fi funcţional în câteva săptămâni. De atunci au apărut însă câteva probleme, inclusiv îngrijorări legate de veniturile pe care le vor primi aceşti manageri. La acestea se adaugă, spun surse citate de WSJ, şi lipsa unei mâini de fier la Trezorerie care a sporit incertiturdinile privind eficienţa planului în valoare de 700 de miliarde de dolari. În ultimele zile au existat zvonuri conform cărora titanul obligaţiunilor Allianz SE's Pacific Investment Management şi Pimco ar fi primit indicaţii că vor fi acceptaţi ca admninistratori ai activelor Trezoreriei. Ceea ce ar reprezenta primul pas în punerea în practică a planului Paulson.