“Partidul lui Putin se îndreaptă către o victorie zdrobitoare” este principalul titlu din Financial Times. În ceea ce a fost cel mai contestat scrutin de la căderea Uniunii Sovietice, partidul pro-Putin, Rusia Unită, se îndrepta aseară spre o victorie absolută, conform rezultatelor parţiale şi a exit pollurilor. Participarea masivă de peste 60%, cu peste 4% mai mare decât la ultimele alegeri, reprezintă confirmarea poziţiei dominante a lui Vladimir Putin pe scena politică rusă, după ce acesta îşi va încheia anul viitor mandatul de preşedinte. Putin deschide lista Rusiei Unite pentru Duma de Stat. Dupa numărarea a mai bine de jumătate din voturi, Rusia Unită a câştigat peste 63%, urmată la mare distanţă de comuniştii lui Zyuganov, cu 11 procente. Pragul de 7% a mai fost depăşit de către Partidul Liberal Democrat, al lui Vladmir Jirinovski şi de Rusia Dreaptă, un alt partid pro-prezidenţial nou înfiinţat. Comuniştii, alături de Uniunea Forţelor de Dreapta contestă rezultatul alegerilor şi au anuntat trei zile de proteste de stradă. Noianul de neregularităţi şi abuzuri reclamate de diverşi observatori încă înainte de începerea votului au determinat Statele Unite sa ceară Kremlinului să investigheze de urgenţă aceste situaţii. Gordon Johndroe, un reprezentant al Casei Albe, a exprimat îngrijorările Washingtonului legate de “folosirea resurselor administrative ale statului în sprijinul Rusiei Unite, suportul făţiş pe care acesta îl primeşte din partea mass-mediei de stat, intimidarea opoziţiei şi lipsa echităţii de şanse pentru partidele şi candidaţii opoziţiei.”Dacă vă mai aduceţi aminte, discutam cu ceva vreme în urmă şi despre dificultăţile pe care OSCE-ul le-a avut de înfruntat în legătură cu observatorii pe care intenţiona să-i trimită la alegerile din Rusia. Tot din Financial Times aflăm că preşedintele Putin a semnat vineri retragerea din CFE, Tratatul Forţelor Convenţionale din Europa, ce vine pe fondul unei răciri accentuate a relaţiilor dintre Moscova şi Washington. De altfel, decizia a fost catalogată de surse din Casa Alba ca fiind “o greşeală”. CFE-ul, intrat în vigoare în 1990, limitează numărul de tancuri, artilerie grea, avioane sau elicoptere de luptă desfăşurate sau staţionate între Oceanul Atlantic şi munţii Urali.

“Saudiţii sunt de părere că cererea de petrol este OK”, este un alt titlu din Financial Times. Ali Naimi, ministrul saudit responsabil cu rezervele de petrol a declarat sâmbătă că, în ciuda încetinirii economice din Statele Unite, perspectiva consumului de petrol rămâne în parametrii normali. Asta şi datorită caracterului sezonier, mai precis venirea iernii în emisfera nordică. El a mai adăugat însă că nu este clar dacă OPEC va lua decizia de mărire a producţiei, acesta fiind principalul punct de pe agenda întrunirii de miercuri de la Abu Dhabi.

Tot în Financial Times mai putem citi despre dezamăgirea Uniunii Europene faţă de refuzul Iranului de a suspenda programul de îmbogăţire a Uraniului. Aceste sentimente au fost exprimate chiar de către şeful diplomaţiei europene, Javier Solana, după o lungă întâlnire cu Saeed Jalili, negociatorul şef iranian in problema nucleară. “Marturisesc că dupa 5 ore de discuţii mă aşteptam la mai mult. Sunt dezamăgit” a declarat Solana.

În Germania, Frankfurter Allgemeine ne informează despre planurile Continental vizavi de ultima achiziţie, Siemens-VDO. “Ne aşteptam la o marjă de profit între 10-12 la sută” a declarat pentru Frankfurter Allgemeine Manfred Wennemer, şeful Continental. “Acest obiectiv trebuie realizat cât mai rapid cu putinţă. Dacă va dura mai mult de 2010, va reprezenta pentru noi o mare dezamăgire”, a mai declarat acesta.

Tot din Frankfurter Allgemeine mai citim despre planurile Volkswagen de a cuceri piaţa nord-americană. Concernul din Wolfsburg ia din ce în ce mai serios în calcul posibilitatea construirii unor facilităţi de producţie în Statele Unite. O decizie în acest sens ar putea fi luată la începutul anului viitor.”Mai întâi avem nevoie de modele care să fie pe gustul consumatorilor americani. Cu ceea ce le putem oferi în prezent, nu ajungem departe”, a declarat pentru FAZ, Bernd Osterloh, şeful sindicatului Volkswagen.

“Planul federal de a îngheţa dobânzile la împrumuturile subprime întâmpină numeroase critici” este unul dintre principalele titluri din cotidianul Wall Street Journal. Proiectul potrivit căruia dobânzile la anumite credite subprime vor fi îngheţate a fost aspru criticat de către numeroşi investitori sau analişti. Aceştia sunt de părere că o asemenea măsură ar genera pierderi pe termen lung şi că nu ar face decât să prelungească efectele crizei ipotecare. Există însă şi susţinători ai proiectului. Ei sunt de părere că acesta ar fi un pas bun în direcţia evitării pericolelor din piaţa imobiliară. În urma anunţului de vineri, cotaţiile marilor bănci ipotecare au înregistrat aprecieri.

“Dealul Vivendi va zdruncina industria jocurilor” este un alt titlu din Wall Street Journal. Grupul francez de entertainment şi comunicaţii, Vivendi SA, plănuieşte să achiziţioneze pachetul majoritar al producătorului american de jocuri Activision. Această mişcare ar transforma radical industria de gaming, prin definirea unui nou jucător capabil să pună probleme actualilor lideri de piaţă, notează Wall Street Journal. Tranzacţia estimată la 18,9 miliarde de dolari pentru un pachet de 52% va duce la fuziunea diviziei de jocuri a Vivendi cu Activision. În urma acestei fuziuni, va fi creată o nouă entitate, Activision Blizzard.

Tot din Wall Street Journal mai aflăm despre demisia lui Ed Zander din fruntea Motorola. Demisia acestuia închide un capitol marcat de lansarea liniei de succes RAZR, dar şi de declinul rapid datorat lipsei de continuitate şi pierderea unei importante cote de piaţă.

În The New York Times citim despre agitaţia care a pus stăpânire pe marii lobbyişti din Washington. Mai precis, este vorba despre perspectiva instalării democraţilor la Casa Albă, perspectivă care determină marile grupuri de lobby din capitala americană să-şi împingă agendele cu agresivitate. Fie că este vorba de sănătate, muncă sau legislaţie în domeniul economic, există convingerea că se poate ajunge la înţelegeri mai avantajoase cu actuala administraţie. “Există sentimentul din ce în ce mai prezent că următoarea administraţie va fi democrată” declară Craig Fuller, vicepreşedinte executiv al Apco Worldwide, o companie de lobby şi PR, şi fost oficial al administraţiei Reagan. “Mari executivi, ONG-uri sau firme de lobby au început să-şi recalibreze strategiile” a mai adăugat el. De asemenea, lobbyştii care se aşteaptă la confruntări pe marginea unor probleme spinoase, cum ar fi impozitele sau asigurările medicale, încep să direcţioneze fonduri importante către campaniile democraţilor pentru congres sau chiar Casa Albă.

Principalul articol de la secţiunea economică a cotidianului Le Monde vorbeşte despre efectele nefaste ale politicii agricole comune asupra fabricilor de zahăr franceze. De la intrarea în vigoare a noilor reglementări europene, care impun o reducere a producţiei, cinci companii franceze şi-au închis porţile. La fel se întâmplă şi cu producătorii de trestie de zahăr care nu reuşesc să îşi vândă producţia. Astfel, între producători şi fabricanţi relaţiile devin din ce în ce mai tensionate.

Tot în Franţa, citim în Les Echos despre o investiţie importantă pe care o vor face Total şi Gaz de France în Algeria, este vorba de 2,5 miliarde de dolari. Anunţul a fost făcut de preşedintele Nicolas Sarkozy aflat în vizită la Alger. Astfel, Total, în parteneriat cu o companie publică algeriană, va investi 1,5 miliarde într-o instalaţie de extracţie a hidrocarburilor. La rândul său, GDF va investi 1 miliard de dolari pentru dezvoltarea unui zăcământ gazeifer din Sahara algeriană.