Revista presei internaţionale, 30 noiembrie 2007

În Marea Britanie mai există încă instituţii de credit ipotecar care nu sperie investitorii. Acest lucru îl aflăm din Financial Times. Este vorba despre Alliance and Leicester, ale căror acţiuni au crescut ieri cu 13%. Acest fapt se datorează ultimelor raportări, din care reiese că volumul creditelor ipotecare neperformante a fost mai mic decât se temeau cei mai mulţi. În aceeaşi situaţie se găseşte şi rivala Bradford / Binglez care a fost afectată la rândul ei de turbulenţele din piaţă, odată ce a izbucnit criza de la Northern Rock. Performanţele sunt cu atât mai notabile, cu cât veştile au venit concomitent cu raportul Nationwide, o altă bancă de profil care anunţă o scădere a preţului la case cu 0.8%, practic cea mai mare de la momentul 1995. Atât Alliance and Leicester, cât şi Bradford and Bingley au oferit asigurări că nevoile de finanţare pe anul 2008 sunt acoperite, în efortul de a calma temerile legate de calitatea împrumuturilor pe care le acordă.

Tot de aici aflăm despre agresiva politică de recrutare a Dubai International Capital. Foştii şefi ai Sony şi GlaxoSmithKline au fost numiţi în board-ul fondului care cumpără pachete de acţiuni în mari companii listate. Calibrul acestor numiri este un indicator asupra ambiţiilor globale a fondului din zona Golfului, al cărui proprietar este şeicul Mohammed bin Rashid Al Maktoum. Financial Times este de părere că mutarea mai reflectă şi dorinţa de legitimitate a DIC-ului pe pieţele internaţionale.

Se pare că planurile entuziaste ale lui Donald Trump de a construi un super-resort de golf în Scoţia nu sunt împărtăşite de localnici, scrie  The Guardian. Ieri, comitetul pentru infrastructură al consiliului local din Aberdeenshire a respins proiectul în valoare de 1 miliard de lire sterline. Votul a fost unul foarte strâns, de 7 la 7, decizia finală aparţinând în cele din urmă preşedintelui comisiei. Resortul care urma să fie ridicat pe domeniul Menie, la nord de Aberdeen ar fi inclus două terenuri de golf, o academie de golf, aproape 1000 de case de vacanţă şi 500 de reşedinţe private. „Decizia transmite mesajul că, dacă vrei să faci business, nu veni în nord-estul Scoţiei” a declarat George Sorial, purtătorul de cuvânt al miliardarului american. Cu toate că Trump poate contesta această decizie, Sorial a lăsat să se înţeleagă că nu o va face.

Chiar dacă indicatorii macro-economici nu stau rău, şomajul este redus, iar piaţa de capital are o evoluţie solidă, nu acelaşi lucru se poate spune despre anumite bănci germane, susţin redactorii Handelsblatt. Şeful băncii regionale West LB se retrage, motivele invocate fiind neîmpărtăşirea unei viziuni comune cu acţionariatul. Banca West LB, confruntată în ultima perioadă cu rezultate foarte slabe are ca acţionari semnificativi pe landul Renania de Nord Vestfalia şi Citigroup. O altă bancă aflată în dificultate, IKB, un subiect despre care am mai vorbit, practic prima bancă germană afectată de criza creditelor ipotecare, este pregătită acum pentru vânzare. Anunţul a fost făcut ieri de Michael Helbig, purtătorul de cuvânt al acţionarului majoritar, banca de stat KfW.

Pe măsură ce cresc pierderile de pe Wall Street, creşte şi numărul de victime printre executivii de top, ne informează The Wall Street Journal. Zoe Cruz, co-preşedintele şi candidatul cu cele mai multe şanse la funcţia de CEO a Morgan Stanley, a trebuit să plece. Plecarea lui Cruz vine ca o surpriză, cu toate că in atribuţiile sale intră şi supravegherea unei părţi importante a portofoliului ipotecar, părea să fi supravieţuit crizei iniţiale. Surse din cadrul Morgan Stanley, citate de Wall Street Journal, vorbesc şi despre stilul de leadership defectuos şi lipsa de charismă a lui Zoe Cruz.

Tot în Wall Street Journal găsim şi declaraţiile de ieri ale Preşedintelui Rezervei Federale, Ben Bernanke. După ce vicepreşedintele FED-ului, Donald Kohn, a indicat miercuri că o nouă reducere a dobânzii ar putea fi luată în calcul, a venit ieri rândul lui Bernanke să facă acelaşi lucru. Bernanke a declarat că scăderile din piaţa imobiliară şi turbulenţele ipotecare aferente, pun o presiunea prea mare asupra economiei americane.

În cotidianul austriac Wirtschaftblatt citim despre un posibil "reglaj fin" al Lex Mol, legea prin care executivul de la Budapesta practic a împiedicat preluarea companiei Mol de către OMV,  dar şi a altor obiective maghiare energetice de interes strategi. În urma întâlnirii avute ieri cu Andris Pieblgs, Comisarul European pentru Energie, ministrul maghiar al Economiei, Janos Koka a declarat că există posibilitatea unei revizuiri a legii. Comisa Europeană este un critic mai vechi al Lex Mol, pe motivul că legea ar încălca normele europene privitoare la libera circulaţie a capitalului. Tema MOL-OMV ar putea fi abordată şi astăzi în cadrul întâlnirii la nivel guvernamental cu Austria.

Tot din Wirtschaftsblatt aflăm despre disputele din jurul posibilului IPO al Energie Ag, compania energetică de stat austriacă. Posibila listare a furnizorului de energie stârneşte aşadar polemici vii de politică internă în Austria, în special socialiştii fiind împotriva acestui proiect.

Inflaţia din Spania a ajuns la 4,1 % în noiembrie, marcând maximul ultimelor 18 luni, este principalul titlu de la secţiunea economică din El Pais. În acest context, statul trebuie să plătească peste 3 miliarde de euro pensionarilor, dacă indicele preţului de consum rămâne la nivelul asta. Ţinta stabilită de Banca Centrală spaniolă pentru acest an era de 2%.

Tot în El Pais citim despre îngrijorarea specialiştilor cu privire la randamentele bursei spaniole în acest an. În timp ce dealerii speră ca indicele Ibex să ajungă la 500 de puncte până la finele anului, investitorii încep să iasă din piaţă, speriaţi de efectele pe care le-ar putea avea criza subprime asupra plasamentelor.

Din Les Echos aflăm că rata şomajului în Franţa continuă să scadă. Numărul celor care au solicitat un loc de muncă în octombrie a scăzut cu 23.000 de oameni sau 1,2%, faţă de septembrie şi cu 9,8% faţă de anul trecut. Potrivit, datelor ministerului francez al muncii, citate de Les Echos, Franţa avea la finele lunii octombrie 1,9 milioane de şomeri.