Revista presei internaţionale, 4 aprilie

Din Financial Times aflăm că fostul şef al UBS face presiuni pentru divizarea băncii. Principala victimă europeană a crizei creditelor se confruntă acum cu un nou atac, lansat de un fost director executiv. Luqman Arnold, cel care a fost determinat să părăsească UBS în 2001 şi care a încercat de curând, fără succes, să preia operatorul ipotecar britanic Northern Rock, a declarat că a acumulat o participaţie de 0,7% la UBS. Acţiunile sunt deţinute prin firma Olivant, o companie de investiţii şi consultanţă cu sediul la Londra. Arnold insistă asupra restructurării sistemului de guvernanţă corporativă al băncii, vânzarea diviziei de asset management şi în ultimă instanţă separarea activităţilor de investiţii şi private banking. Fostul şef al UBS crede de asemenea că banca elveţiană şi-ar îmbunătăţi substanţial baza de capital dacă ar vinde subsidiarele sale din Brazilia şi Australia, măsuri în urma cărora Arnold crede că UBS ar putea strânge 15 miliarde de dolari.

Tot de aici aflăm că arhitectul fuziunii în urma căreia a rezultat actuala formulă a Citigroup, crede că mutarea de acum 10 ani a fost o greşeală. John Reed, cel care alături de Sandy Weill au creat cea mai mare bancă americană în 1998 a declarat că intenţiile iniţiale nu au fost transformate în realitate iar fuziunea nu a venit în sprijinul investitorilor, al clienţilor şi al angajaţilor. Declaraţiile vin cu doar câteva zile înaintea de aniversarea a 10 ani de la fuziunea dintre Citicorp, banca lui Reed şi compania de asigurări şi brokeraj condusă la acea vreme de Sandy Weill. Într-unul din rarele interviuri acordate, Reed a declarat: „Citi s-a transformat într-o poveste tristă. Se pare că mutarea noastră a fost o greşeală”.

"Au voie să adere, dar mai târziu", acesta este titlul din deschidere al cotidianului Frankfurter Allgemeine Zeitung şi care tratează subiectul summitului NATO de la Bucureşti. Prin intermediul compromisului oferit Ucrainei şi Georgiei, Alianţa a reuşit să evite un conflict care se anunţa spectaculos. Formularea din comunicatul oficial este prima de acest gen din istoria de 59 de ani a alianţei. Caracterul inedit al constatării potrivit căreia cele două state, "vor deveni membre ale NATO" are totuşi rolul de a evita ca summitul să pară un eşec pentru preşedintele american.

"Perspectivele pentru companiile care au un preşedinte director executiv nu sunt roze", titrează Guardian la secţiunea economică. Temerile şi criticile din partea investitorilor referitoare la numire lui Sir Stuart Rose, directorul executiv al Marks and Spencer în funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie sunt susţinute şi statistic. Un studiu efectuat în rândul companiilor FTSE 350 relevă că în multe asemenea cazuri au fost încălcate regulile de guvernare corporativă iar în ultimii 5 ani, au avut loc doar 12 numiri similare.

"Oficialii FED şi cei ai trezoreriei au declarat că intenţia lor nu a fost aceea de a salva Bear Sterns", titrează cotidianul The Wall Street Journal. În cadrul audierilor din congresul american, reprezentanţi ai autorităţilor de reglementare a sistemului financiar dar şi jucătorii implicaţi în tranzacţia Bear - JP Morgan, şi-au expus motivele pentru care au recurs la actuala formulă a tranzacţiei. Subsecretarul de stat petru trezorerie a declarat că intenţia guvernului nu a fost aceea de a oferi un ajutor nemeritat băncii de investiţii Bear Sterns. Tocmai din acest motiv, s-a insistat pe un preţ de achiziţie mic, pentru a nu lăsa impresia că statul sare în ajutorul celor care îşi asumă investiţii riscante. Pe de altă parte, şeful JP Morgan,Jamie Dimon a declarat că, în opinia sa, contribuabilii ar fi avut mai mult de suferit dacă BearSterns ar fi intrat în faliment. "Falimentul ar fi acutizat actuala criză. Situaţia generală s-ar fi înrăutăţit substanţial", a declarat Dimon. Având în vedere că FED-ul a facilitat această tranzacţie prin intermediul unei linii de credit de 30 de miliarde de dolari, vocile care susţin că guvernul a creat un precedent periculos, s-au înmulţit. Preşedintele băncii central americane a respins insinuările congresmenilor potrivit cărora instituţia pe care o conduce are rolul de plasă de siguranţă pentru speculatori. "Putem spune că am salvat piaţa în general şi nu pe Bear Sterns" a declarat Bernanke."Am considerat că măsura noastră este de importanţă+ crucială pentru economia americană", a mai spus acesta. Directorul executiv al JP Morgan a mai declarat că dacă nu ar fi beneficiat de ajutorul Rezervei Federale, nu s-ar fi implicat în această tranzacţie, datorită riscurilor enorme pe care JP Morgan nu ar fi putut să şi le asume pe cont propriu.

Tot de aici aflăm despre noile disponibilizări pe care le are în vedere Motorola. Reprezentanţii companiei au declarat că intenţionează să facă noi reduceri de presonal, în urma cărora aproximativ 2600 de angajaţi îşi vor pierde locurile de muncă. Astfel numărul total al disponibilizărilor operate începând cu 2007 s-ar putea ridica la 10.000. Motorola se confruntă cu o scădere dramatică a volumului de vînzări pe segmentul telefoanelor mobile iar reprezentanţii estimează ca ultimul val de disponibilizări să genereze o reducere a costurilor cu 500 de milioane de dolari pentru anul 2007.

"Turbulenţele de pe piaţa ipotecară britanică intensifică presiunile asupra Băncii Angliei de reducere a dobânzii de politică monetară", titrează cotidianul The Times la secţiunea economică. Conform unui sondaj efectuat de Reuters, 48 din cei 69 de economişti chestionaţi sunt de părere că banca centrală va opera în primă fază o reducere de 0,25%. Potrivit studiului trimestrial publicat de Banca Angliei pe marginea pieţei creditelor, instituţiile financiare îşi vor reduce în continuare ponderea creditelor ipotecare şi se aşteaptă ca numărul creditelor ipotecare neperformante să crească în perioada imediat următoare.

"Veşti bune şi veşti rele pentru Putin", titrează The Moscow Times pe prima pagină. Pentru şeful de la Kremlin, summitul NATO de la Bucureşti a adus cu sine o veste bună dar şi una rea. Cea bună este că decizia în legătură cu Ucraina şi Georgia a fost temporizată şi viitorul este incert. Cea rea este că, în curând, sistemele anti-rachete ar putea fi instalate în Europa Centrală şi de Est. Liderii alianţei au hotărât să sprijine planul preşedintelui american de a contrui un sistem de apărare anti-rachetă în regiune, iniţiativă faţă de care Moscova şi-a exprimat în mod făţiş ostilitatea.

Tot de aici aflăm despre investigaţia autorităţilor federale ruseşti în cazul Bank of New York Mellon. Titlurile băncii au scăzut ieri cu aproape 5 procente , pe fondul temerilor potrivit cărora executivul de la Kremlin ar şanse de a câştiga procesul intentat instituţiei. Serviciile Federale Vamale au dat în judecată banca new-yorkeză, pe motiv că aceasta ar fi contribuit la scoaterea din ţară a 7 miliarde de dolari. Procesul se judecă la Curtea de arbitraj din Moscova, dar potrivit unor surse, Statele Unite şi Uniunea Europeană ar putea recunoaşte decizia instanţei de la Moscova.