Revista presei internaţionale, 9 octombrie 2008

"Colac de salvare pentru băncile britanice", titrează Financial Times. Cele mai mari bănci din Regatul Unit se pregătesc să-şi îmbunătăţească baza de capital, după ce guvernul a lansat un plan dramatic de salvare, în valoare de 400 de miliarde de lire sterline. Proiectul anunţat ieri dimineaţă şi care are trei componente nu tentează însă pe toată lumea. În ciuda măsurilor fără precedent, mai mulţi şefi de instituţii financiare importante au declarat ieri că preferă să încerce pe cont propriu. Aceste bănci intenţionează practic să strângă bani de la investitorii privaţi şi astfel să dea dovadă de forţă. HSBC, Standard Chartered şi Abbey, divizia britanică a spaniolilor de la Santander nu vor apela la banii statului. Pe de altă parte, Royal Bank of Scotland, Barclays şi Lloyds, instituţie care este implicată acum în preluarea HBOS ar putea accesa metodele de finanţare propuse.

"Autorităţile apelează la legislaţie anti-teroristă pentru depozitele din Islanda", este un alt titlu din Financial Times. Oficialii britanici s-au folosit de legi anti-teroriste pentru a recupera banii deponenţilor britanici de la o bancă islandeză. Mutarea este de natură să tensioneze puternic relaţiile dintre cele două state. Potrivit unor surse guvernamentale, contribuabilul britanic ar putea plăti cel puţin 2,4 miliarde de lire sterline, ca parte a unui pachet de 4,6 miliarde de lire destinat despăgubirii a mii de deponenţi ai Landsbanki. În acelaşi timp, cancelarul pentru trezorerie Alistair Darling a oferit garanţii totale britanicilor deţinători de depozite la Icesave, banca de internet deţinută de Landsbanki. Nu acelaşi lucru este însă valabil pentru marii investitori, printre care autorităţi locale sau chiar universităţi. Acestora nu li s-a oferit până acum o garanţie clară. Speciacialiştii pe domeniul juridic sunt de părere că folosirea unor legi anti-teroriste pentru îngheţarea activelor de 4 miliarde de lire deţinute de Landsbanki în Marea Britanie ar putea creea probleme şi pentru alte instituţii care deţineau relaţii comerciale cu Landsbanki.

"IKB se confruntă în continuare cu mari pierderi", titrează Handelsblatt. Banca regională IKB urmează să raporteze noi pierderi şi deprecieri de active pe primul trimestru al noului an fiscal 2008-2009. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, pierderile s-ar putea ridica până la nivelul de 540 de milioane de euro, peste minusul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului anterior, respectiv 502 milioane de euro. Oficialii susţin că în acest moment cea mai serioasă problemă în activitatea curentă este cea legată de refinanţare.

"AIG se confruntă din nou cu probleme de lichiditate", titrează cotidianul The Wall Street Journal. Reprezentanţii autorităţilor federale au declarat miercuri că ar putea să acorde American International Group un nou împrumut în valoare de 37,8 miliarde de dolari, în vederea rezolvării problemelor de finanţare pe termen scurt. Mutarea care survine la mai puţin de o lună după ce FED-ul a decis să salveze asiguratorul gigant, ridică însă numeroase întrebări pe marginea solidităţii companiei. Specialiştii se întreabă dacă guvernul ar trebui să continue injecţiile de cash în AIG. Până în momentul de faţă, Rezerva Federală a pus la dispoziţia companiei marcată de probleme nu mai puţin de 123 de miliarde de dolari. Planul iniţial al autorităţilor a fost acela de a acorda un împrumut destinat onorării obligaţiilor de paltă scadente, în timp ce AIG urma să vândă rapid din active pentru a returna banii. Însă, până în momentul de faţă, AIG nu a reuşit să facă nici o tranzacţie semnificativă. "Cum a reuşit această companie să se pună într-o asemenea postură, din care este dependentă de bani de la stat în proporţie de 125 de miliarde de dolari?" se întreabă retoric David Harens, analist la UBS. "Şi noi care credem că suma de 85 de miliarde de dolari este spectaculoasă", mai adaugă acesta.

Tot din Wall Street Journal aflăm despre rezultatele IBM, în creştere cu 20 de procente sau despre asigurările oferite pieţei de John Mack, şeful Morgan Stanley pe marginea solidităţii acordului cu Mitsubishi UFJ Financial.

"Universităţile britanice pierd teren în faţa rivalilor mai bogaţi", titrează The Times la secţiunea economică. Astfel, universităţile din Regatul Unit au coborât mai multe locuri în clasamentele celor mai eminente şcoli din lume. Anul trecut, Oxford şi Cambridge au fost devansate de Harvard şi Yale, tocmai în perioada în care universităţile din Anglia au nevoie mai mult decât oricând să atragă studenţi din plan internaţional care să-şi poată permite taxele foarte ridicate. Avantajul competitiv al americanilor este dat dat de sponsorizările masive de care beneficiază şcolile de peste ocean. În top 200 Times Higher Education University Ranking, primul loc îl ocupă Harvard, pentru al cincelea an consecutiv, urmat de Yale în poziţia secundă. Cambridge şi Oxford ocupă poziţiile 3 şi respectiv 4.

Din cotidianul austriac Wirtschaftsblatt aflăm că Voestalpine ar putea accesa un împrumut de la landul Oberoesterreich, în vederea achiziţiei concernului prelucrător de metale preţioase Boehler Uddelholm. Metalurgiştii ar putea apela la această soluţie din cauza costurilor de finanţare care au crescut foarte mult în ultima perioadă. Preţul pe care Voest urmează să îl plătească este de 3,8 miliarde de euro.