Revista presei internaţionale de business, 14 decembrie

Liderii europeni au semnat ieri substitutul pentru Constituţia Europeană, Tratatul de la Lisabona. Marele absent de la ceremonie a fost premierul britanic Gordon Brown, fiind “reţinut” la Londra de o audiere parlamentară. Criticile vehemente nu au întîrziat să apară, în special din partea conservatorilor care au calificat absenţa lui Brown ca pe o “lipsă totală de curaj”. Acesta a ajuns la Lisabona cu două ore mai târziu, pentru a-şi pune semnătura, singur ce-i drept, pe noul tratat European.

“Rezultatele Lehman Brothers, influenţate poztiv de afacerile de peste ocean”, este un alt titlu din Financial Times. Cu toate că banca de investiţii a raportat o reducere de 12 procente a veniturilor în trimestrul al patrulea, raportările s-au situat peste aşteptări, 62% din venituri venind din afacerile de peste ocean. Lehman Brothers, care alături de Goldman Sachs nu a resimţit din plin impactul crizei creditelor, a raportat câştiguri de 886 milioane de dolari, sau cu 1.54 dolari mai mult pe acţiune, în scădere cu peste 100 de milioane de dolari faţă de anul precedent. În urma anunţului, acţiunile Lehman au înregistrat o creştere de 2%

CEO-ul Northern Rock, părăseşte banca mai devreme cu două luni decât anunţase iniţial, ne informează The Guardian. Adam Applegarth, responsabil pentru dezvoltarea masivă dar şi declinul băncii ipotecare britanice a declarat ieri la plecare că este încrezător în viitorul companiei şi a urat succes noii echipe de management.

Percepţia publică asupra ratei inflaţiei se situează la un nou nivel record, relevă un studiu al Băncii Angliei citat de The Guardian. Media indicată de cei 2000 de repondenţi s-a situat la 3,2%, faţă de 2,8% pentru luna august. În realitate, inflaţia preţurilor de consum în Marea Britanie a fost de 2,1% în octombrie, puţin peste ţinta de 2 procente stabilită de banca centrală.

Frankfurter Allgemeine prezintă o analiză pe marginea situaţiei băncilor regionale din Germania. Punctele centrale le reprezintă Sachsen LB din Dresda şi West LB din Duesseldorf. Ambele bănci au fost grav afectate de expunerea la piaţa americană şi sunt acum în mare nevoie de ajutor. După cum am discutat şi ieri, din punct de vedere tehnic banca Saxonă se află momentan în pragul falimentului. Frankfurter Allgemeine indică cea mai probabilă soluţie, preluarea băncii de către LLBW din Stutgart, nu în ultimul rând datorită ambiţiilor CEO-ului Siegfried Jaschinski de a transforma LLBW în a doua instituţie de credit ca mărime din Germania.

Perspective similare există şi pentru banca din Duesseldorf, în acest caz o fuziune cu o altă bancă regională din landul Hessen, este dată de jurnaliştii germani ca cea mai plauzibilă variantă. Structura bicefală care ar putea rezulta, cu două sedii centrale în Frankfurt şi Duesseldorf, ar fi una bizară, conform Frankfurter Allgemeine. Jurnaliştii germani sunt de părere că modelul băncilor regionale s-a dovedit a fi unul marcat de probleme şi recomanda privatizarea ca cea mai viabilă alternativă.

„Sfârşitul modestiei”, aşa este intitulat unul dintre subiectele pe care le putem citi în Handelsblatt. Animaţi de victoriile recente repurtate în negocierile cu guvernul şi patronatele, sindicatele germane vor mai mult. Noile doleanţe vin şi pe fondul contextului economic favorabil din Germania. IG Metall a şocat sectorul metalurgic cu cele 8 procente în plus cerute la salariu iar IG BCE, sindicatul lucrătorilor din industria chimică vrea să cîştige la masa negocierilor între 6,5 şi 7%. Patronatul este de părere că cererile sunt exagerate şi avertizează asupra posibilităţii creării unor dezechilibre macroeconomice.

Cotidiaul The Wall Street Journal ne informează despre cum Goldman Sachs a ieşit câştigătoare din criza subprime. Datorită unui mic grup de traderi care au pariat pe scăderea titlurilor de valoare garantate cu credite ipotecare, banca a cîştigat peste 4 miliarde de dolari. Este vorba despre una dintre cele mai spectaculoase lovituri ale Wall Street-ului din ultimii ani. Goldman a reuşit astfel să-şi elimine pierderile de aproape 2 miliarde înregistrate de alte divizii ale firmei şi legate de operaţiuni cu credite ipotecare riscante.

Tot de aici aflăm despre planurile Citigroup de a-şi consolida şapte SIV-uri sau vehicule de investiţii specializate, care momentan se află în dificultate. Cele şapte entităţi cu active de aproximativ 49 de miliarde de dolari vor fi incluse acum în contabilitatea băncii.În ciuda îngrijorărilor legate de situaţia financiară a celor şapte SIV-uri, mutarea este interpretată de către analişti ca păstrarea angajamentului Citi de a participa alături de JP Morgan şi Bank of America la super-fondul de salvgardare.

Din Les Echos aflăm că inflaţia în Franţa a ajuns în noiembrie la 2,4%, după o creştere lunară record pentru acest an de 0,6%. Ca şi în mai toate statele europene, scumpirea alimentelor şi a energiei a dus la inflamarea indicelui preţurilor de consum. Potrivit specialiştilor citaţi de cotidianul francez, puseul inflaţionist ar putea fi de lungă durată.

La secţiunea economică a Le Monde citim despre planul directorului EADS, Louis Gallois, de a reduce dependenţa grupului de Airbus. Până acum, veniturile generate de producătorul de avione înseamnau 65% din totalul câştigurilor EADS. Ponderea trebuie redusă la maximum 50% până în 2020, nu numai prin dezvoltarea de noi activităţi ci şi prin achiziţii.

Consiliul de adminsitraţie a Generali a decis să păstreze actuala conducere, este principalul articol de la secţiunea economică a cotidianului italian Corriere della Sera. Principala motivaţie pentru această decizie sunt rezultatele bune obţinute de asigurator în acest an. Astfel, Antoine Bernheim rămâne în continuare preşedintele Generali.