Revista presei internaţionale de business, 19 septembrie

Banca Centrală a Angliei a anunţat o surprinzătoare injecţie de capital de 10 miliarde lire sterline în sistemul de bănci, contrazicând, astfel, poziţia guvernatorului Mervyn King, care afirmase, săptămâna trecută că o astfel de mişcare ar fi “excesiv de riscantă”, relatează The Times. Astfel, scrie cotidianul britanic, guvernatorul a suferit o înfrângere umilitoare, după ce a fost obligat să-şi încalce un pricipiu, afirmat public, cu doar o săptămână în urmă, acela de a interveni în haosul global de pe pieţele financiare. Această ultimă injecţie a ridicat suma totală introdusă de Banca Angliei la 18,8 miliarde lire sterline, aducând critici severe la adresa acţiunilor lui King, de la începutul crizei financiare în urmă cu trei luni. Spre deosebire de Banca Angliei, Banca Centrală Europeană şi Rezerva Federală Americană au făcut numeroase injecţii de capital în pieţele autohtone.

Acţiunile în Europa şi Asia sunt în creştere din nou, datorită surprinzătoarei creşteri de rată de dobândă cu jumătate de punct în SUA, relatează The Guardian. La Londra, FTSE 100 s-a apreciat cu mai mult de 150 de puncte, încă din primele minute de tranzacţionare. La prânz, creşterea era de 139,3 puncte, la valoarea de 6.422,6 puncte, majoritatea acţiunilor înregistrand câştiguri.

Federal Reserve, sistemul de bănci centrale americane, a redus aseară rata dobânzii de referinţă cu 0,5 puncte procentuale, până la 4,75%, în încercarea de a stopa pericolul ca haosul de pe piaţa financiară să afecteze înteaga economie americană, scrie The New York Times. Imediat după anunţarea deciziei, dolarul a scăzut considerabil, fiind tranzacţionat la nivelul record de 1,3964 pentru un euro, faţă de 1,3885 cît era înainte de anunţul FED. Şi piaţa de capital americană a reacţionat imediat, dar pe plus. Toţi cei trei indici principali au cîştigat peste un procent spre uşurarea investitorilor îngrijoraţi de turbulenţele de pe piaţa creditelor imobiliare. Dow Jones a crescut cu 1,37%, Standard and Poors 500 cu 1,87% iar Nasdaq Composite cu 1,6 procente.

Rupert Murdoch a declarat că vrea să ofere acces gratuit la site-ul cotidianului financiar The Wall Street Journal, WSJ.com, declaraţia fiind făcută la câteva luni după ce a anunţat achiziţia companiei Dow Jones & Co., care deţine publicaţia, informează ediţia online a cotidianului Financial Times. Accesul gratuit la articolele de pe site-ul WSJ.com va duce la o scădere a veniturilor publicaţiei cu aproximativ 30 de milioane de dolari, dar publicitatea ar putea aduce câştiguri şi mai mari, potrivit lui Murdoch. El a mai spus că estimează o creştere a numărului de cititori online de la 1 milion la 10 - 15 milioane. Deţinătorul grupului News Corporation, Rupert Murdoch, va putea pune în aplicare planul său din luna decembrie a acestui an, termenul cel mai probabil al completării achiziţiei companiei Dow Jones & Co.

Indicele preţurilor de consum a scăzut în august pentru prima dată în ultimele 10 luni, datorită scăderii preţului energiei, relatează Washington Post. Departamentul muncii a anunţat miercuri că indicele preţurilor de consum a scăzut cu 0,1% luna trecută, mai mult decât anticipase. A fost prima scădere a preţurilor de consum din octombrie 2006, când au scăzut cu 0,4%. Noul raport a fost publicat la o zi după ce Federal Reserves a redus rata dobânzii de referinţă cu 0,5 puncte procentuale, până la 4,75%, în încercarea de a stopa pericolul ca haosul de pe piaţa financiară să ducă la o recesiune a economiei americane.

Bruxelles-ul a propus miercuri o reformă controversată a sectorului energetic, care prevede anularea poziţiilor dominante ale marilor grupuri europene de gaz şi electricitate, dar şi limitarea accesului unor grupuri străine puternice, relatează Le Monde. Măsura principală din planul Comisiei prevede separarea producţiei de energie de reţelele de trasport (gazoducte sau linii de înaltă tensiune) şi reprezintă o lovitură dură pentru marile grupuri integrate precum EDF sau GDF din Franţa, EON din Germania sau ENI din Italia. Planurile Comisiei au fost de altfel îndelung criticate, în special în Franţa şi Germania, începând din ianuarie, când s-a aflat prima oară despre ele.