După ce ieri Rusia anunţa că îl va susţine în mod oficial pe cehul Josef Tosovsky pentru şefia Fondului Monetar Internaţional, astăzi a venit rândul Chinei să ia o decizie în această problemă. Iar opţiune Beijingului înclină mai mult spre francezul Dominique Strauss-Kahn (DSK). Moscova i-a reproşat lui Domique Strauss că ar fi mai degrabă un "om politic respectat" şi nu un mare economist, motiv pentru care l-a propus pe fostul preşedinte al Băncii centrale a Cehiei pentru acest post. Potrivit cotidianului francez Le Figaro, DSK a reuşit să obţină sprijinul Chinei şi are mari şanse să îşi atragă o susţinere considerabilă şi din partea celorlalte ţări care au rămas pe agenda turneului său.

Trecem de la candidatul francez la conducerea FMI, la Angela Merkel, care, aflată la jumătatea mandatului său, pare să fie cancelarul care se bucură de cea mai largă popularitate de până acum, iar asta graţie, în special reuşitelor din sectorul economic, scrie Le Monde. Bundesbank-ul nu exclude chiar o revenire a echilibrului bugetar în viitorul apropiat, mai ales că un uşor excedent bugetar, de 0,1% a fost deja înregsitrat pe primul semestru al acestui an. Problema cre se pune însă în acest context, relevă Le Monde, este aceea de a şti dacă Angela Merkel va reşi să profite de popularitatea sa şi de rezultatele foarte bune înregsitrate pentru a continua planul de reforme iniţiat la preluarea mandatului.
Printre cele mai importante şi mai dureroase reforme care îşi aşteaptă rândul în Germania se află schimbarea statului muncitorilor, printr-o mai bună protejare a acestora faţă de pericolul concedierilor, impunerea unui salariu minim general, schimbări în fiscalitate şi în problema fleximibilităţii muncii.

Planul Bursei din Dubai de a prelua pentru suma de 4 miliarde de dolari bursa suedeză OMX a fost periclitat joi, după ce Autoritatea suedeză de Supraveghere Financiară a anunţat că Bursa din Dubai a încălcat legea când a achiziţionat o participaţie importantă la OMX, pe 9 august. Decizia aceasta îi va reduce şi mai mult posibilitatea Bursei din Dubai de a deveni proprietar al OMX.
În replică la aceste decizii, informează Financial Times, Bursa din Dubai a anunţat că îşi va continua planul de preluare. Bursa din Dubai a făcut o ofertă de 4 miliarde de dolari cash pentru preluarea OMX, depăşind astfel oferta de 3,7 miliarde de dolari, depusă de Nasdaq.

Pe piaţa americană, observă The Wall Street Journal, continuă problemele legate de criza subprime. Astfel, Bank of America a anunţat, joi, că va investi 2 miliarde de dolari în Countrywide Financial Corp. cu scopul de a restabili încrederea creditorilor şi investitorilor în cea mai mare instituţie de credit americană.
Afacerea, care a primit foarte repede acordul instituţiilor de reglementare, va reprezenta o doză extrem de importantă de securitate pentru Countrywide.
Săptămânile trecute, compania s-a chinuit să majoreze gradul de finanţare cu scopul de a-şi susţine afacerile, însă nu a reşit decât să acutizeze îngrijorarea investitorilor.

Tot despre criza din Statele Unite şi efectele sale scrie şi TimesOnline. Astfel, cotidianul britanic relevă că discuţiile din cadrul Fed-ului au ridicat valoarea lirei sterile până aproape de pragul de doi dolari. Zvonurile care au determinat acestă evoluţie, mai precizează cotidinaul britanic, sunt legate de faptul că Statele Unite ar putea reduce în două reprize rata dobânzii de referinţă în cursul acestui an, pe când Japonia pare hotărâtă să nu intervină pentru moment.

The Guardian vorbeşte astăzi despre cartelul format în industria aeronautică, cartel în care a fsot implicată şi compania British Airways, şi care a avut ca scop impunerea unui preţ mpe piaţă.
În cursul acestei luni, British Airways a primit o amendă în valoare de 270 de milioane de dolari după ce a recunoscut că a fixat preţul pentru cursele foarte lungi.
Potrivit speculaţiilor din presa britanică, şase actuali angajaţi ai companiei vor fi anchetaţi în cadrul acestui proces, şi alţi trei foşi angajaţi vor fi chemaţi în faţa instanţei.

La Moscova, cotidianul economic Kommersant scrie în principal despre planurile companiei de stat Gazprom de a deveni un lider pe piaţa din Asia în furnizarea de petrol.

În acest sens, Gazprom Neft, unitatea petrolieră a monopolului rusesc a reuşit deja să încorporeze subsidiarele din Kazahstan şi Tadjikistan şi urmăreşte să promoveze reţele de distribuţie din regiune.

Potrivit Kommersant, strategia Gazprom Neft vizează eliminarea de piaţă a comercianţilor locali. Pe termen lung, grupul este dispus să construiască sau să cumpere benzinării în Kazahstan şi Tadjikistan. Compania va vinde produsele sale petroliere provenite din rafinăria proprie Omsk NPZ şi va exporta benzină cu cifră octanică redusă către aceste state.

Începând cu anul 2008, compania intenţionează să exporte lunar 25.000-30.000 tone de produse petroliere către Kazahstan şi 15.000-20.000 tone către Tadjikistan, precizează Kommersant.

Gazprom intenţionează să acopere aproximativ 3% din cererea de produse petroliere a Kazahstanului şi să atingă o cotă de piaţă de 30-35% în Tadjikistan.