Revista presei internaţionale, joi, 2 octombrie

"Senatul susţine planul de salvare cu o largă majoritate", titrează Financial Times. Senatul american a aprobat planul de salvare propus de administraţia Bush, cu o largă majoritate. Votul vine pe fondul dezbaterilor aprinse din Europa, pe marginea unei iniţiative similare. Atât Barack Obama cât şi John McCain, rivalii în cursa pentru Casa Albă, s-au prezentat la vot pentru a sprijini proiectul.

Planul a trecut cu 74 de voturi pentru şi 25 împotrivă. Votul Senatuli pune presiune pe democraţii şi republicanii recalcitranţi din Camera Reprezentanţilor, care au respins luni pachetul de intervenţie. De atunci, şefii congresmenilor duc o campanie asiduă de convingere în vederea adoptării acestor propuneri. În aşteptarea votului de vineri din Cameră, liderii partidelor şi-au exprimat speranţa că legislaţia revizuită care acum include şi un nivel mai ridicat pentru garantarea depozitelor, va reuşi să genereze o atitudine favorabilă.

Barack Obama a făcut ieri apel la aleşii americani: "Nu putem să riscăm ca economia americană şi în ultimă instanţă cea globală să alunece într-o prăpastie foarte, foarte adâncă." La rândul său, preşedintele american le-a cerut atât senatorilor cât şi reprezentanţilor să aprobe măsurile menite să "facă din nou funcţională creditarea". Bush a mai spus: "Atât poporul american cât şi economia se aşteaptă de la Cameră să treacă pachetul în această săptămână". În demersul de a restabili încrederea în bănci, legislaţia va acorda Corporaţiei pentru Asigurarea Depozitelor posibilitatea de a împrumuta bani de la Trezorerie pe o perioadă limitată.

Robert Zoellick, preşedinte al Băncii Mondiale şi republican de marcă a declarat pentru Financial Times că adoptarea măsurilor este esenţială. El consideră că:"Implicaţiile sunt importante nu doar pentru Statele Unite dar şi pentru întreg sistemul financiar la nivel global, inclusiv statele în curs de dezvoltare."

"EDF îşi propune să îl concureze pe Buffett în cursa pentru Constellation", titrează Financial Times. EDF este aproape să semneze un acord cu grupul de privat equity KKR, în speranţă că vor putea depune o ofertă mai bună decât cele 4,7 miliarde de dolari pe care Warren Buffett vrea să le plătească pentru Constellation Energy. Grupul francez care tocmai a perfectat acordul de preluare pentru British Energy, încearcă să reunească boardul de urgenţă pentru a aproba noul proiect. Constellation, compania care a fost de acord cu oferta lui Buffett, pe fondul perspectivei scăderii ratingului, operează trei centrale nucleare, una în Maryland şi două în New York.

"Ackermann propune un plan pentru Europa", titrează Handelsblatt. Şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann propune un plan de intervenţie, pe modelul iniţiat de trezoreria americană. Industria financiară din Germania insistă pe un pachet de măsuri asemănător. "Europa trebuie să fie pregătită pentru asemenea soluţii", spune şeful celei mai mari bănci germane. El consideră că situaţia nu impune neapărat un pachet de intervenţie, planul trebuie însă pregătit. "Asemenea soluţii sunt necesare, pentru a putea fi pregătiţi în orice situaţie", a mai spus şeful Deutsche Bank.

"General Electric primeşte 3 miliarde de dolari de la Warren Buffet", titrează cotidianul The Wall Street Journal. Şirul tranzacţiilor neaşteptate, generate de criza financiară continuă: General Electric apelează la cel mai respectat investitor din lume pentru o infuzie de capital, în valoare de 3 miliarde de dolari. Mutarea nu reprezintă doar o simplă iniţiativă de recapitalizare, este în acelaşi timp un important vot de încredere acordat companiei care începuse să se confrunte cu probleme.

Compania lui Buffett, Berkshire Hathaway a hotărât să investească în primă fază 3 miliarde de dolari, suma ar putea urca însă până la 6 miliarde. Totodată, reprezentanţii GE au declarat că vor vinde acţiuni în valoare de 12 miliarde de dolari către alţi investitori. Afacerea este cât se poate de reprezentativă pentru stilul lui Buffett: intrarea în acţionariatul unei companii tip blue-chip care se află în dificultate, în condiţii foarte avantajoase.

Acţiunile GE s-au depreciat cu aproximativ 35% de la începutul anului iar investitorii sunt îngrijoraţi de soliditatea diviziei financiare. "Oracolul din Omaha" va primi la schimb dividende în valoare de 300 de milioane de dolari anual şi îşi rezervă posibilitatea de a mai cumpăra acţiuni la o valoare de 22,5 dolari pe titlu, pe o perioadă de cinci ani.

Tot din The Wall Street Journal mai aflăm că SEC, Comisia pentru Valori Mobiliare din Statele Unite, a hotărât să prelungească perioada de restricţie la vânzările short. Decizia comisiei luată în urmă cu două săptămâni nu a fost de natură să oprească declinul titlurilor financiare pe bursa americană. Restricţiile vor fi ridicate la trei zile după adoptarea legii privind pachetul de salvare destinat sectorului financiar. Interdicţia tranzacţiilor short nu va fi extinsă dincolo de data de 17 octombrie, orele 23.59.

"Franţa pune presiune pe Marea Britanie pentru adoptarea unui plan de salvare", titrează The Times la secţiunea economică. Franţa a propus ieri o iniţiativă ambiţioasă meită să sprijine sectorul financiar european. Planul, similar cu cel american, s-ar ridica la 300 de miliarde de euro. Iniţiativa este susţinută de preşedintele Sarkozy dar şi de ministrul de finanţe Christine Lagarde. În acelaşi timp, premierul britanic se confruntă acum cu apeluri din partea băncilor pentru a reacţiona la măsurile luate de Dublin în această săptămână. Reprezentanţii Asociaţiei Bancherilor din Marea Brianie, declară că mutarea irlandezilor este anti-competitivă, având în vedere că astfel, băncile britanice vor pierde multe depozite. Multe instituţii susţin măsuri similare şi din partea executivului de la Londra.

"Piaţa rusească imobiliară din Rusia îngenunchează acţiunile Strabag", titrează cotidianul austriac Wirtschaftsblatt. Acţiunile concernului de construcţii au coborât ieri până la nivelul de 27,90 de euro pe titlu. Cotaţia Strabag a suferit corecţii puternice în ultima perioadă, punctul minim a fost atins însă ieri, când acţiunile au fost perdantele bursei de la Viena.

Şi alte titluri imobiliare au consemnat scăderi semnificative. Printre acestea se numără şi Immofinanz, cu o depreciere de peste 9 procente. Evoluţia Strabag este pusă pe seama planurilor din Rusia. Având în vedere starea precară a pieţei, proiectul de construire a unor fabrici de ciment, alături de Oleg Deripaska, au fost sistate pentru moment. La baza deciziei stă prognoza potrivit căreia preţul la ciment se va ieftini în perioada imediat următoare.