Revista presei internaţionale, joi, 20 martie

"Investigaţia autorităţilor se va concentra pe zvonurile legate de banca HBOS", titrează Financial Times. Autoritatea pentru Servicii Financiare din Marea Britanie, FSA, a lansat o anchetă pentru a stabili ce se află în spatele speculaţiilor şi zvonurilor legate de soliditatea financiară a băncii HBOS. Situaţia a escaladat într-o asemenea măsură, încât Banca Angliei s-a văzut nevoită să facă un tur telefonic al redacţiilor pentru a dezminţi faptul că HBOS ar fi apelat la ajutorul său. Investigaţia în cazul HBOS şi-a găsit ecoul şi în Statele Unite, unde Comisia pentru Valori Mobiliare şi Piaţă de Capital a anunţat că va verifica anumite tranzacţii suspecte care au precedat căderea băncii de investiţii Bear Sterns. Sally Dewar, directorul FSA a declarat: "În ultimele zile, am asistat la o serie întreagă de zvonuri nefondate legate de instituţiile financiare tranzacţionate la Londra, zvonuri care au fost uneori dublate de vînzări short. Nu vom tolera ca anumiţi investitori să profite de actualele condiţii din piaţă şi să comită abuzuri."

"Detaliile bancare din Lichtenstein îi sperie pe italieni", este un alt titlu din Financial Times. Autorităţile fiscale din Italia verifică o listă cu 400 de nume, obţinută de la guvernul britanic. Partidele de stânga au făcut presiuni pentru ca presa să publice toate numele cuprinse în document, înaintea alegerilor parlamentare. Printre cei daţi în vileag se numără senatorul de centru-dreapta Luigi Grillo, europarlamentarul Vito Bonsignore dar şi industriaşul Maurizio Mian. Acesta a declarat ironic pentru La Stampa că a deţinut fonduri în Lichtenstein, care aparţineau însă de drept câinelui său Gunther, un ciobănesc german. Luigi Grillo, politician de opoziţie, a declarat la rândul său că banii de la LGT sunt obţinuţi în urma vînzării unei proprietăţi către un om de afaceri din Lichtenstein. Autorităţile nu au pus pe nimeni sub acuzare şi surse judiciare au declarat pentru Financial Times că este vorba despre date de acum câţiva ani. Lista conţinea conturi de zeci dar şi de sute de milioane de euro.

The Guardian ne informează că şomajul scade pentru a şaptesprezecea luna consecutiv. Potrivit cifrelor publicate ieri, piaţa muncii din Marea Britanie se ţine bine în faţa crizei creditelor la nivel global. Astfel, numărul celor care au aplicat pentru ajutorul de şomaj s-a redus cu 2800, până la nivelul de 793.500, cel mai scăzut nivel din 1975 şi până acum.

"Actuala criza i-ar putea costa pe cei de la UBS independenţa", titrează Handelsblat. "La sub 30 de franci pe acţiune, UBS este o ţintă firească de preluare", crede un trader din Zuerich. Banca europeană, cea mai afectată de criza financiară la nivel global a raportat anul trecut deprecieri de active de peste 18 miliarde de dolari. Tot anul trecut, în iunie, acţiunea era cotată la 80 de franci. Încă un semn de slăbiciune şi UBS s-ar putea treuzi în braţele eternilor rivali de la Credit Suisse. Capitalizarea Credit Suisse o depăşeşte pentru prima oară pe cea a UBS, cu 57,9 miliarde de franci faţă de 50.1 miliarde, cât valoarează UBS în momentul de faţă.Tot de aici aflăm despre sistarea licitaţiei în urma căreia banca regională IKB urma să-şi vândă titluri de valoare purtătoare de risc. Licitaţia pentru întreg portofoliul de 3 miliarde de euro, a fost oprită datorită ofertelor slabe primite.

"Cîţiva investitori au cîştigat sume mari pariind împotriva Bear Sterns" titrează The Wall Street Journal. Colapsul celei de-a cincea bănci din Statele Unite a reprezentat o lovitură formidabilă pentru foarte mulţi investitori de calibru, printre care şi miliardarul Joseph Lewis. Pentru unii a adus însă profituri importante. Printre aceştia se află fondurile de mare risc Harbinger, Greenlight sau Tremblant. Harbinger Capital, fodul de 19 miliarde operat de Philip Falcone, a avut poziţii short pe acţiunile Bear Sterns din vara lui 2007 şi până luni, potrivit unor surse. Preţul acţiunii a scăzut de la 150 la 5 dolari ăn această perioadă. Pe poziţii short, un investitor împrumută titluri şi le vinde, în speranţa că le va înlocui ulterior la un preţ mai mic, încasând astfel diferenţa. Asemenea poziţii au mai fost deţinute şi de către Paulson and Company, fondul care a câştigat miliarde mizând pe căderea pieţei ipotecare dar şi de către Greenlight Capital, fondul lui David Einhorn, un jucător profesionist de poker.

Tot de aici aflăm despre măsurile luate de către cei mai mari jucători din industria auto americană în vederea preîntîmpinării efectelor unei încetiniri economice acute. General Motors şi-a conservat surplusul de capital din primul trimestru, Ford a anunţat că ia în calcul noi reduceri de costuri pentru a-şi atinge ţinta de profitabilitate în 2009 iar Chrysler îşi va diminua producţia în mai multe facilităţi, datorită estimărilor de vînzări foarte slabe pentru anul 2008.

The Wall Street Journal ne mai informează despre strategia Starbucks de revitalizare a brandului şi a vânzărilor. Lanţul de cafenele din Seattle îşi va completa oferta cu automate de espresso, carduri de fidelitate şi un nou sortiment de cafea. Eforturile sunt parte a strategiei de relansare a imperiului care se confruntă cu o dinamică în scădere a afacerilor.

De la secţiunea economică a cotidianului The Times aflăm despre majorările pe care le va opera Scottish and Southern Energy , cel de-al doilea furnizor de energie din Marea Britanie. Astfel, SSE va scumpi tarifele cu 15,8 procente, începând cu 1 aprilie.

În secţiunea economică a cotidianului Frankfurter Allgemeine putem citi interviul cu şeful Deutsche Bank, Josef Ackermann, în care acesta ţine să nuanţeze afirmaţiile făcute luni, potrivit cărora doar o acţiune concertată a guvernelor, băncilor centrale şi investitorilor mai pot salva sistemul financiar. "Nu am îndoieli legate de stabilitatea sistemului bancar", declară Ackerman în interviu. Elveţianul precizează că s-a referit la costurile sociale pe care o accentuare a crizei creditelor le-ar aduce cu sine.

Voestalpine forţează cartea Ucrainei în disputa cu Uniunea Europeană, titrează cotidianul austriac Wirtschaftsblatt. Metalurgiştii din Austria susţin că datorită ingerinţelor de mediu, Ucrania ar fi destinaţia firească pentru investiţia de proporţii pe care o plănuiesc în Europa de Est. Purtătrorul de cuvânt al Voestalpine, Gerhard Kuerner a mai spus totuşi că România şi Bulgaria rămân în cărţi. "Putem folosi şi logica inversă. Faptul că Ucraina este în afara Uniunii Europene, înseamnă că vom avea taxe mai mari", a mai declarat acesta.