Revista presei internaţionale, joi, 22 mai

American Airlines anulează rute pe fondul creşterii preţului la barilul de petrol, titrează Financial Times. Reprezentanţii companiei au anunţat ieri că vor închide mai multe rute, vor concedia mii de oameni şi vor percepe o taxă de 15 dolari pentru un singur bagaj, pentru a face faţă crizei cu care se confruntă industria transportatorilor aerieni din SUA. Criza a fost exacerbată de noile cotaţii record la barilul de petrol. Directorul executiv al American, Gerard Aprey a declarat că nu există altă soluţie: „Industria, aşa cum este structurată astăzi, nu poate face faţă unui preţ pe baril de 125 de dolari şi cu atît mai puţin atunci când costurile pentru combustibil sunt coroborate cu o economie slabă.”

Tot de aici aflăm că senatorul de New York, Charles Schummer a solicitat miercuri Comisiei pentru Valori Mobiliare şi Piaţa de Capital, să investigheze acuzaţiile potrivit cărora Moody's a acordat rating incorect unor produse financiare în valoare totală de 4 miliarde de dolari. Senatorul a mai spus că, în cazul în care se dovedeşte că s-au produs greşeli, autoritatea de reglementare va trebui să aplice sancţiunile necesare. În urma dezvăluirilor din Financial Times, acţiunile Moody's au pierdut 16 procente.

Din secţiunea economică a cotidianului The Guardian aflăm ce conţin minutele ultimei şedinţe de politică monetară a Băncii Angliei. Comitetul din Threadneedle Street a votat cu 8 la 1 pentru menţinerea dobânzii cheie la nivelul de 5%. Decizia a fost fundamentată de datele legate de inflaţie care au fost publicate la câteva zile după şi care indicau o creştere a preţurilor de 3%, cu 1 procent peste ţinta guvernului. David Benchflower a insistat asupra unei reduceri de 0,25%, fiind de părere că este important pentru bancă să aibă o abordare pe termen mediu, dincolo de perspectiva inflaţionistă.

Frankfurter Allgemeine ne informează despre intenţiile Căilor Ferate Ruseşti de a achiziţiona un pachet de 24,9% din acţiunile Deutsche Bahn, care va fi listat de către autorităţile federale în această toamnă sau despre posibilitatea divizării Dresdner Bank din grupul Allianz, posibilitate invocată în cadrul adunării generale a acţionarilor care a avut loc ieri la sediul Allianz din Muenchen.

Propunerile care ar acorda investitorilor dreptul de a se exprima în legătură cu pachetele salariale ale managementului, nu se bucură de prea mult sprijin din partea acţionarilor. Din cotidianul The Wall Street Journal aflăm că posibilitatea unui vot consultativ din partea investitorilor, se bucură, în medie, de sprijinul a doar 37% dintre acţionari, în cazul unor companii precum Citigroup, JP Morgan, Merrill Lynch sau Morgan Stanley. O propunere similară a generat anul trecut reacţii afirmative din partea a 43% dintre acţionari, potirvit unui studiu RiskMetrics Group. Deciziile neinspirate sau ghinionul i-au costat pe acţionarii celor mai mari şapte firme de pe Wall Street, în jur de 364 de miliarde de dolari în capitalizare, de la maximele înregistrate anul trecut. Acest fapt nu se desprinde însă din reacţia acestora faţă de pachetele compensatorii ale managementului.

Tot de aici aflăm că eforturile Băncii Mondiale de a combate corupţia în statele în curs de dezvoltare nu au adus nici pe departe rezultatele scontate. Conform Grupului de Evaluare Independent din cadrul Băncii Mondiale, în perioada cuprinsă între 1996 şi 2006, împrumuturile acordate pe proiecte care aveau în vedere diminuarea fenomenului de corupţie, nu şi-au atins în mare parte scopul.

"Preţurile la case vor scădea cu aproximativ 7% anul acesta", titrează The Times citând prognoza Consiliului Creditorilor Ipotecari din Marea Britanie, sau CML. Conform CML, există riscul ca declinul preţului să se accentueze spre finalul anului, iar volumele de vînzări ar putea să scadă cu 35%, până la 770.000 de tranzacţii. Un asemenea nivel nu a mai fost atins de la mijlocul anilor 1970.


Din Wirtschaftsblatt aflăm că şeful Gazprom cîştigă 7 milioane de dolari pe an. Gazprom, perla coroanei energetice ruseşti, îl plăteşte regeşte pe şeful său. Asta şi datorită cumulului de funcţii deţinute de Alexei Miller. Acesta este şef peste GazpromNeft, Gazprombank, Sogaz, Gazprom Media şi conduce în acelaşi timp şi fondul de pensii Gazfond. Toate aceste funcţii de conducere i-au adus lui Miller anul trecut un venit de 7 milioane de dolari.

Tot de aici aflăm despre uzina IUT din Singapore care prelucrează deşeuri organice pentru a obţine curent electric, graţie tehnicii austriece. Noua facilitate a uzinei are capacitatea de a prelucra zilnic 300 de tone de deşeuri, care sunt transformate în 2,7 MW. Săptămâna viitoare, IUT va primi la Bruxelles premiul Energy Globe Awards.