Revista presei internaţionale, luni, 1 septembrie

„Commerzbank scapă Allianz de Dresdner”, titrează Financial Times. După ani lungi de aşteptări, Commerzbank a dat lovitura în ceea ce priveşte consolidarea sistemului bancar german. Numărul 2 după Deutsche Bank, preia astfel Dresdner Bank pentru 9,8 miliarde de euro, în urma unor negocieri care s-au întins pe parcursul mai multor luni.

Boardurile celor două instituţii au aprobat duminică tranzacţia. Prin intermediul unui comunicat oficial au fost astfel puse capăt speculaţiilor din ultimile zile. Şeful Allianz, Michael Diekmann a declarat duminică seară:”Aceasta este soluţia cea mai bună pentru Dresdner Bank. Asistăm la un moment istoric în consolidarea sistemului bancar german.” În aprilie 2001, concernul asigurator a plătit pentru Dresdner 24 de miliarde de euro.

Potrivit unor surse din zona financiară, fuziunea ar putea aduce 9000 de disponibilizări. Noua entitate ar urma să aibă 1200 de filiale, respectiv două treimi din numărul total al filialelor rezultat în urma fuziunii. În acelaşi timp, Allianz va deţine o participaţie de 29% din nou-creata companie. Allianz şi-a asigurat de asemenea un parteneriat pentru distribuirea în exclusivitate a produselor sale. Actualul acord deţinut de Commerzbank cu italienii de la Generali, expiră în anul 2010. Banca va fi condusă de către Martin Blessing, actualul şef al Commerzbank şi va devansa ca mărime Deutsche Bank la nivelul pieţei autohtone.

Ea va avea 12 milioane de clienţi privaţi, 67.000 de angajaţi şi active de de 1100 miliarde de euro. În ceea ce priveşte problema delicată a restructurării, potrivit surselor cea mai mare partea a acestora urmează să fie făcute pe plan extern. Banca de investiţii Dresdner Kleinwort s-ar putea confrunta cu 2000 de disponibilizări. Tranzacţia se va desfăşura în două etape şi se va extinde pe o perioadă de un an. În primă fază, Commerzbank va prelua un pachet de aproximativ 60% din Dresdner, urmând ca în urma unei adunări generale extraordinare să fie cumpărate şi restul acţiunilor.

“Atticus, afectat puternic de criza financiară”, este un alt titlu din Financial Times. Reputaţia Atticus Capital de a fi unul dintre cele mai performante fonduri speculative, a fost puternic afectată de pierderile din ultima perioadă. Principalele două fonduri administrate şi-au diminuat valoarea cu un sfert şi respectiv o treime.

Pierderile sunt printre cele mai mari înregistrate vreodată de către o companie de profil.Potrivit comunicărilor către investitori, la sfârşitul lunii iulie, Atticus avea în administrare 14 miliarde de dolari, cu aproximativ 6 miliarde de dolari mai puţin decât anul trecut. Fondul, co-administrat de Nathaniel Rotschild, fiul lordului Jacob Rotschild a fost implicat recent în mai multe proiecte de tranzacţii mari, precum tentativa de preluare a London Stock Exchange de către Deutsche Boerse sau oferta Barclays pentru ABN Amro.

De la secţiunea economică a cotidianului The Guardian aflăm despre următorul val de scumpiri la energie care ameninţă Marea Britanie. Reprezentanţii Scottish Power, companie cu peste 5 milioane de clienţi, au declarat că factura la gaze va fi majorată cu 34%, începând de luna viitoare, în timp ce Npower a anunţat deja că a scumpit gazele cu 26% şi curentul electric cu 14%.

Din cotidianul Wall Street Journal aflăm despre dilema lui Henry Paulson în ceea ce priveşte soarta Fannie Mae şi Freddie Mac. Bancherii centrali, specialiştii de pe Wall Street dar şi congressmenii aşteaptă cu nerăbdare decizia lui Paulson referitoare la cei doi giganţi ipotecari. Paulson are întâlniri zilnice cu stafful în care dezbate posibile scenarii de intervenţie. Printre acestea se numără achiziţia de acţiuni preferenţiale dar şi diverse forme de împrumut.

Fostul şef al Goldman Sachs trebuie în acelaşi timp să decidă dacă abordarea va fi una identică pentru ambele companii, dacă managementul ar trebui menţinut şi care ar fi efectul intervenţiilor asupra acţionarilor, printre care se numără şi fondurile de pensii. O injecţie masivă de lichidităţi s-ar traduce practic printr-o preluare de facto a celor două companii de către autorităţile federale. Astfel, responsabilitatea garantării a mii de miliarde de dolari, ar fi transferată direct către stat.

Fannie Mae şi Freddie Mac reprezintă cel mai important test al mandatului lui Paulsen. Cei doi giganţi ipotecari asigură practic aproximativ jumătate din creditele ipotecare acordate în Statele Unite, în valoare de aproximativ 5,2 trilioane de dolari.

Tot despre o dilemă, de data aceasta peste ocean, aflăm din pagina economică a cotidianului The Times. În momentul de faţă, Comitetul de Politică Monetară al Băncii Angliei se află într-o situaţie dificilă. Aceasta derivă din faptul că datele legate de PIB-ul Marii Britanii, care a stagnat în trimestrul al doilea, ar putea conduce la disensiuni pe marginea politicii monetare.

Alături de stagnarea ritmului de creştere economică, inflaţia a depăşit cu mult ţinta băncii centrale, respectiv 4,4% faţă de cele 2 procente proiectate de Banca Angliei. Cel mai vocal opozant al actualei politici de majorare a dobânzii cheie, este David Benchflower care a lăsat deja să se înţeleagă că va cere din nou reducerea dobânzii de intervenţie în cadrul şedinţei din această săptămână.

Din cotidianul austriac Wirtschaftsblatt aflăm despre economia Poloniei care a surprins pozitiv în trimestrul al doilea printr-o creştere de 5,8%. Contribuţii importante la avansul PIB-ului polonez le-au avut sectorul de construcţii, şomajul în scădere dar şi un consum intern foarte puternic. Astfel, guvernul de la Varşovia îşi menţine prognoza de 5,5% în ceea ce priveşte creşterea economică pe anul în curs.