Revista presei internaţionale, luni, 22 decembrie

Investitorii în acţiuni îşi pierd încrederea şi retrag sume record, titrează cotidianul The Wall Street Journal. O particularitate a unei perioade de încetinire accentuată a pieţei, precum cea din anii 30 sau 70 este că micii investitori îşi pierd încrederea în bursă. În trecut, deprecierea masivă a acţiunilor i-a făcut pe investitori să creadă că şi-au fript degetele.

Colapsul unor companii care prezentau încredere nu a făcut decât să amplifice acest sentiment. În urma acestor experienţe, mulţi au evitat piaţa de capital pentru mai bine de zece ani. În prezent, ei se confruntă cu situaţii similare şi mulţi dintre ei caută un exit. Potrivit Investment Company Institute, în octombrie retragerile au atins nivelul record de 72 de miliarde de dolari. Dacă istoria se repetă, ei nu se vor întoarce prea curând.

„Nu mă încumet să cumpăr noi acţiuni”, mărturiseşte David Herrenbruck, un fotograf de 52 de ani din New York. El a mai mizat pe piaţa de capital la sfârşitul anilor 90 dar a pierdut mult în urma crahului dot com. Ulterior şi-a ţinut banii în bonduri şi certificate de depozit. „Dacă mai dispun de ceva cash, îi voi ţine în depozite”, spune Herrenbruck.

Investitorii individuali reprezintă coloana vertebrală a pieţei. Deţinerile lor sunt greu de apreciat, pentru că majoritatea sunt realizate prin intermediul fondurilor mutuale sau a celor de pensii. Însă, potrivit statisticilor Biriny Associate, la ei este concentrat mai bine de jumătate din portofoliul total de acţiuni.

Tot din The Wall Street Journal aflăm că American International Group este pregătită să vândă divizia germană, Hartford Steam Boiler către Munich Re. Surse apropiate negocierilor indică un preţ mai mare de 700 de milioane de dolari, între 1,2 şi 1,5 mai mare decât valoarea contabilă.

Tranzacţia ar reprezenta un prim efort al AIG de a rambursa cele 60 de miliarde de dolari împrumutate de la statul american. Preţul se situează semnificativ sub cele 1,2 miliarde de dolari plătite de companie pentru cumpărarea acestei divizii în anul 2000. El subliniază totodată puterea de negociere pe care potenţialii cumpărători o deţin în momentul de faţă. Pe lângă această vulnerabilitate, AIG mai are de înfruntat şi un mediu economic dificil, în care partenerii întâmpină dificultăţi în obţinerea de finanţări.

“Tata s-a hotărât să sprijine Jaguar”, titrează Financial Times. Corporaţia indiană care deţine Jaguar şi Land Rover, s-a hotărât să efectueze o injecţie de lichidităţi în valoare de “zeci de milioane” de lire sterline în compania britanică. Mutarea este de natură să pre-întâmpine o criză imediată de cash flow. În acest timp, guvernul ia în calcul la rândul său măsuri de sprijin din fonduri publice. Banii oferiţi de indieni oferă executivului de la Londra mai mult spaţiu de manevră, pe măsură ce există cereri tot mai insistente de garanţii suverane acordate sectorului auto.

Potrivit unor surse guvernamentale, Alistair Darling nu doreşte să stabilească un precedent care ulterior să determine şi alte sectoare să ceară bani de la guvern. Secretarul pentru economie, Lordul Mandelsohn, analizează în prezent acest caz, pentru a stabili dacă Jaguar şi Land Rover mai au într-adevăr nevoie de sprijin guvernamental sau dacă Tata Motors le poate susţine în continuare cu lichidităţi

Bancherii vor un depozit pentru deşeuri toxice, titrează Handelsblatt. Sectorul financiar din Germania cere înfiinţarea unei bănci centrale care să strângă toate activele toxice de pe piaţă. Scopul instituţiei de tip bad bank ar fi acela de a vinde ulterior activele şi a restabili încrederea între actorii pieţei. Totodată, măsura ar fi de natură să dinamizeze procesul de creditare. “Avem nevoie urgentă de un bad bank, unde să poată fi depozitate toate activele riscante”, crede şeful WestLB, Heinz Hilgert.

Ideea îi surâde şi directorului general al Deutsche Bank, Josef Ackermann. El crede că o asemenea instituţie ar avea un rol de asanare şi ar oferi băncilor posibilitatea să pornească din nou la drum fără probleme.