Statele Unite sunt de acord să salveze Citigroup titrează Wall Street Journal. Guvernul federal a aprobat în această noapte planul de salvare al fostei cele mai mari bănci americane. Programul include o injecţie de capital de 20 de miliarde de dolari şi garantarea activelor toxice în valoare de 306 miliarde. Acest aranjament marchează o nouă fază în eforturile Washington-ului de a stabiliza băncile şi companiile finaciare. Citigroup este una dintre cele mai cunoscute branduri bancare din lume, cu peste 200 de milioane de clienţi în 106 ţări.

Prăbuşirea acţiunilor a băgat groaza în aceşti clienţii, iar managementul a încercat din răsputeri să-i oprească să-şi retragă banii. Dacă planul guvernului va avea succes, ar putea ajuta la restabilirea încrederii în întreg sistemul financiar, dacă nu situaţia va deveni şi mai dificilă. După un weekend de discuţii maraton între executivii Citigroup şi oficialii FED au fost identificate active toxice de 306 miliarde de dolari.

O parte dintre acestea, mai exact 29 de miliarde, vor fi absorbite, ca pierdere de banca americană. Restul vor fi preluate de Trezorerie, Rezerva Federală şi Autoritatea pentru Asigurarea Depozitelor. Astfel, guvernul american va asigura o bună parte din bilanţul Citigroup, pe banii contribuabililor, notează WSJ.


Darling majorează taxele pentru cei bogaţi scrie pe prima pagină de astăzi Financial Times. Şeful trezoreriei britanice va anunţa un plan de introducere a unei taxe suplimentare de 0,45% pentru veniturile ce depăşesc 150.000 de lire pe an. Măsura va deveni efectivă imediat după alegeri şi are ca principal scop majorarea veniturilor bugetare în condiţiile în care se are în vedere reducerea TVA-ului pentru a-i încuraja pe britanici să consume.

Chiar dacă noua taxa va reuşi să atragă numai câteva miliarde de lire pe an la bugetul statului, introducerea ei reprezintă schimbarea politicii britanice în sensul penalizării bogăţiei. Pe plan politic însă, taxa majorează prăpastia dintre Laburişti şi Conservatori. De când Tony Blair a preluat puterea în 1997, laburiştii au evitat să majoreze taxele pe venit şi au declarat în nenumărate rânduri că oamenii bogaţi nu vor fi direct penalizaţi, ba dincontră. Situaţia însă s-a schimbat după ce Marea Britanie a intrat în recesiune.

Tot din Financial Times mai aflăm că Bruxelles-ul majorează fondurile pentru dezvoltare regională acordate statelor membre. Comisia Europeană va anunţa săptămâna această accelerarea acordării a 6 miliarde de euro drept fonduri structurale şi va simplifica procedurile de selectare a aplicaţiilor pentru a ajuta la refacerea economiilor aflate în pragul recesiunii.

Surse din cadrul executivului european citate de Financial Times au declarat că noile măsuri, care fac parte din planul de relansare a economiei, au ca principal scop creşterea încrederii consumatorilor publici şi privaţi prin asigurarea finanţării mult mai rapide a sute de proiecte din toate regiunile.

Banii vor merge în special spre firmele mici şi mijlocii, spre investiţii în educaţie şi ştiinţă precum şi spre dezvoltarea infrastructurii. Fondurile vor fi disponibile începând cu jumătatea anului 2009. Conform aceloraşi surse citate de Financial Times, aproximativ 90% din aceste fonduri vor fi strânse de la grupul celor 15 ţări veterane în UE, în timp ce ultimele 10 state intrate, printre care România, Bulgaria, Cehia şi Ungaria vor contribui cu până la 10% la cele 6 miliarde de euro.

În Les Echos citim că Parisul vrea să convingă Berlinul de necesitatea unui program coordonat de relansare economică. Autorităţile franceze se lovesc de retincenţa germanilor în a merge mai departe cu măsurile anti-criză. Consiliul de miniştrii franco-germani care are loc astăzi la palatul Elysée, va fi precedat de o întâlnire tete-a-tete între cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

Această întâlnire reprezintă o nouă ocazie pentru Franţa să convingă Germania să utilizeze toate măsurile de care dispune, pe plan bugetar, pentru a resuscita o economie europeană în recesiune. Eforturile vin în contextul în care, este clar, Berlinul are cele mai sănătoase finanţe publice din UE.